Moscova: Occidentul este vinovat de criza alimentară globală

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a declarat luni că țările occidentale se fac vinovate de insecuritatea alimentară la nivel global și de o posibilă criză alimentară.

Rusia a susţinut luni că creşterea preţurilor cerealelor, care a stârnit temeri cu privire la o criză alimentară mondială, este rezultatul acţiunilor „distructive” ale Occidentului şi nu al blocării exporturilor din Ucraina de către Moscova.

Vina crizei alimentare este a Occidentului

„În ceea ce priveşte posibilitatea foametei, din ce în ce mai mulţi experţi înclină spre un scenariu pesimist (…). Iar vina este a regimurilor occidentale, care acţionează ca provocatori şi distrugători”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova pe canalul de Telegram, potrivit AFP.

Potrivit Mariei Zaharova, Occidentul a făcut „greşeli sistematice” în planificarea politicii sale agricole şi a provocat inflaţie mondială cu mecanisme financiare şi monetare lipsite de perspectivă create în timpul pandemiei.

Potrivit acesteia, creşterea preţurilor este şi rezultatul unei politici de tranziţie energetică „prost gândite” de către ţări din Europa şi America de Nord, „în special introducerea forţată a biocombustibililor”.

În cele din urmă, dna Zaharova a subliniat „restricţiile ilegale” occidentale, luate după ofensiva Kremlinului în Ucraina şi care au perturbat circuitele logistice şi financiare ale Rusiei, în special pentru exportul de cereale, adaugă sursa citată.

Sute de milioane de oameni, în pericol de insecuritate alimentară

Până la 345 de milioane de persoane se confruntă cu insecuritate alimentară în 82 de ţări, de peste două ori nivelul înregistrat înainte de pandemia de coronavirus şi războiul din Ucraina, a indicat luni Programul Alimentar Mondial (PAM).

Acest număr reprezintă o creştere cu peste 200 de milioane de oameni faţă de perioada dinainte de pandemie, a declarat organismul ONU cu sediul la Roma.

”Există un risc foarte real ca nevoile alimentare şi nutriţionale globale să depăşească în curând capacitatea PAM – sau a oricărei organizaţii – de a răspunde”, a subliniat organizaţia ONU.

Indicând Etiopia, Somalia, Yemen, Sudanul de Sud şi Afganistanul, PAM a menţionat că analizate împreună ”aceste cifre spun un lucru alarmant: lumea se află în mijlocul unei crize alimentare globale, cea mai mare în istoria recentă”.

În răspuns, PAM a activat un plan de urgenţă globală pentru a preveni foametea şi moartea. Agenţia ONU a spus că doreşte să sprijine un record de 151,6 milioane de oameni în 2022, faţă de 128 de milioane în 2021, atunci de asemenea un record.