Euro este prima de pe lista valutelor care vor fi numai bune de vândut anul viitor. Problemele cauzate de datoriile publice, care s-au extins de la Grecia și Irlanda până la Italia și Spania duc la o depreciere importantă a monedei europene. Chiar dacă bondurile germane sunt sigure în continuare, euro nu poate fi privită la fel. Dolarul se află aproximativ în aceeași situație. Indiferent de evoluția acestuia față de euro, datoria publică mare și posibilitatea reducerii ratingului SUA creează presiuni de depreciere. La fel și politica americanilor, de creatoare de inflație prin tipărirea de bani.
Din zonele emergente avem real-ul brazilian și yuanul chinezilor. Moneda brazilienilor a performat excelent în 2010, dar a dat destul de mult înapoi în acest an și nu există garanții că își va reveni anul viitor. Iar yuanul rămâne o monedă controlată de stat printr-un curs stabilit, nu prin evoluție dictată de piață.
Yenul japonez s-a apreciat, din 2007 și până acum, cu aproximativ 50% față de dolarul american. Din păcate, economia niponă se zbate să evite recesiunea (cauzată nu numai de situația globală, ci și de dezastrele naturale care au lovit Japonia în 2011), iar autoritățile încearcă să deprecieze yenul pentru a-și valorifica mai bine exporturile. La care se adaugă și datoria publică de peste 200% din PIB.
Lira sterlină, una dintre cele mai stabile monede din trecut, ar putea fi luată în considerare deoarece deficitul de cont curent este redus. Dar banca centrală a Angliei tocmai ce a anunțat un program de sprijinire a economiei (echivalentul unui ”quantitative easing” american) în valoare de 275 miliarde lire. Nu pare foarte mult, dar dacă raportăm la scară, programul englez este echivalent cu un QE de 2.000 de miliarde de dolari în SUA.
Dolarul australian și francul elvețian s-au apreciat destul de mult și în 2011, fiind privite ca valute de siguranță, un „safe haven” pentru investitori. Numai că autoritățile monetare din cele două țări au anunțat deja că vor tipări bani pentru a-și deprecia monedele în special față de euro, ceea ce face ca deținerea lor anul viitor să nu fie prea profitabilă.
Astfel ajungem la valutele cu potențial de anul viitor. Dolarul canadian este susținut de un deficit bugetar mic și de resurse naturale uriașe. În cursul acestui an a urcat până la un raport de 1,06 față de dolarul american, dar apoi a coborât până la 0,98. Potențialul de creștere de anul viitor este destul de mare pentru moneda canadienilor.
Peso-ul din Chile beneficiază, de asemenea, de pe urma scumpirii resurselor naturale. Mai mult decât atât, țara are stabilitate politică, iar Transparency International situează Chile inclusiv deasupra SUA la capitolul corupție. Iar peso-ul s-a depreciat cu 8% în cursul acestui an față de dolari. În condițiile în care deficitul bugetar este sub 1% din PIB și are la dispoziție și un fond tampon pentru combaterea șocurilor provocate de dezastre naturale (precum cutremurul de anul trecut).
Ultimul pe listă este wonul sud-coreean. Spre diferență de yenul japonez, wonul s-a depreciat cu 20% din 2007 până în 2010 față de dolar, iar anul acesta a avut un nivel stabil. Dar Coreea de Sud are un substanțial excedent de cont curent, mulțumită exporturilor făcute de companii precum Samsung, LG sau Hyundai. De asemenea, economia consemnează excedent bugetar, nu deficit, iar nivelul cheltuielilor guvernamentale este printre cele mai reduse din grupul statelor OECD. Iar potențialul de apreciere de anul viitor este pe măsură.

Te-ar putea interesa și: