Criza a redeschis gustul pentru plasamente în metale preţioase, obiecte de artă sau timbre. La mare căutare sunt şi emisiunile numismatice ale Băncii Naţionale.
Aniversarea a 150 de ani de la Revoluţia din 1848 sau a 170 de ani de la naşterea regelui Carol I. Împlinirea a 80 de ani de la înfiinţarea Radiodifuziunii sau a 50 de ani de la moartea lui George Enescu. Evenimente diverse, de la Jocurile Olimpice de la Atlanta până la Summit-ul NATO din Bucureşti şi de la eclipsa totală de soare din 1999 până la aderarea României la Uniunea Europeană. Toate au fost imortalizate în emisiuni monetare speciale ale Băncii Naţionale. Tot în scop numismatic au fost scoase pe piaţă de către BNR replici după monede antice sau medievale, dar şi seturi personalizate, conţinând monede româneşti actuale.
Aurul sau argintul sunt principalele materiale utilizate la fabricarea emisiunilor numismatice ale BNR. Din 1995 şi până azi, au fost lansate şi monede sau medalii din combinaţii de aur şi argint, tombac (simplu sau cuprat ori argintat), bronz, aliaj de aluminiu şi magneziu sau oţel placat cu nichel.
Vânate de investitori
Monedele din metale nobile emise de BNR costă mult mai mult decât valoarea efectivă a metalului preţios. De exemplu, deşi gramul de aur este cotat la circa 90 de lei, o monedă de aur de o uncie (puţin peste 31 de grame, deci conţinând aur în valoare de circa 2.800 de lei) se vinde, în funcţie de tiraj, cu 4.000 – 5.000 de lei.
Situaţia este similară şi în cazul pieselor din argint. Ultima emisă, o monedă de 31,1 grame, comemorând 155 de ani de la naşterea poetului Alexandru Macedonski, costă oficial 202 lei. Asta chiar dacă preţul gramului de argint este de doar 1,7 lei (cu alte cuvinte, argintul înglobat în ea valorează aproximativ 53 de lei).
În ciuda acestui fapt, monedele BNR sunt vânate atât de colecţionari, cât mai ales de cei dornici să-şi plaseze lichidităţile sau să obţină un câştig relativ rapid şi sigur. „Eu nu colecţionez şi nu cumpăr emisiunile BNR pentru că nu-mi plac şi, după părerea mea, nu sunt emise pentru numismaţi, ci mai degrabă pentru investitori sau chiar speculanţi“, spune Aldor Balazs, redactorul-şef al revistei „Colecţionarul Român“. El afirmă că dacă ne uităm la oricare din monedele de aur emise de Banca Naţională în ultimii ani şi comparăm preţul de vânzare de la ghişeul BNR cu cât erau comercializate acestea, în ziua apariţiei, pe diverse site-uri, vom vedea cât de mare este în rândul unei anumite categorii de public interesul pentru acest gen de plasamente.
Randamente de invidiat
De exemplu, o monedă din aur de 17 grame din 2006 (o replică a unei monede emise în 1713 de Constantin Brâncoveanu) s-a vândut, pe okazii.ro, în luna mai a acestui an, cu 555 de euro. Asta înseamnă că s-a obţinut cu circa 40% peste preţul de achiziţie. Pe acelaşi site sunt la vânzare monede BNR de 1,2 grame din aur, cu 390-430 de lei, dar şi monede din argint de o uncie cu 300-330 de lei (cu peste 50% mai scumpe decât preţul la care au fost scoase pe piaţă de BNR).
Există şi cazuri mai spectaculoase – la doar câteva zile după lansarea ultimei monede din aur dedicate lui Carol I, presa a semnalat că un exemplar fusese scos la vânzare pe ebay.com cu un adaos de peste 60%, ofertantul încercând să profite, cel mai probabil, şi de numărul foarte mic de exemplare puse în vânzare.
„Am clienţi care investesc în monede sau timbre, dar preferă piesele vechi. Cunosc şi pe cineva care investeşte în diamante, însă nu ştiu pe nimeni care să-şi plaseze banii în emisiunile numismatice ale BNR“, spune Mircea Stroe, consultant de investiţii la Pro Ideea VM Communications din Oradea. El afirmă, totuşi, că nu ar ezita să recomande clienţilor interesaţi şi plasamente în monedele de aur sau argint ale BNR, mai ales având în vedere randamentele ridicate pe care le pot avea acestea.
O problemă o constituie tirajele reduse, de 250-500 de exemplare pentru emisiunile din aur şi 500-1.000 de exemplare pentru cele din argint, care face ca accesul celor dispuşi să investească în obiectele numismatice ale BNR să fie dificil. Colecţionarii se mai plâng şi de faptul că există doar patru centre de unde pot fi achiziţionate monedele respective (Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara), grosul fiind vândut în Capitală, şi de lipsa unei predictibilităţi a emisiunilor.
Nici nu e de mirare de ce zvonuri conform cărora, în momentul lansării, monedele Băncii Naţionale se vând pe baza unor liste de aşteptare, dar şi pe căi mai puţin oficiale, circulă din ce în ce mai des în lumea numismaţilor. Reversul medaliei – cu cât sunt mai rare şi mai greu de obţinut, cu atât mai rentabile ar putea deveni plasamentele de acest gen.
93 de emisiuni monetare numismatice au ieşit pe piaţă, începând din 1995, sub egida BNR. Au mai fost lansate, de asemenea, şi zece seturi de colecţie cuprinzând monedele aflate în circulaţie
CINE MAI BATE MONEDĂ
VECINII Majoritatea băncilor centrale din Est lansează monede în scop numismatic. Banca Naţională Cehă, de exemplu, va emite, în total, în acest an, cinci piese din argint şi două din aur, iar cea bulgară va emite în 2009 trei piese din argint, două din aur şi una din argint şi aur, în tiraje cuprinse între 1.000 şi 10.000 de exemplare.
DIFERENȚĂ În zona euro nu se emit monede din metale preţioase, însă, o dată pe an, fiecare ţară are dreptul la o emisiune comemorativă a monedei de doi euro.
