Încrederea în Banca Centrală s-a evaporat, după ce instituţia a dus rata dobânzii de referinţă cu 650 de puncte de bază până la 17%, de la 10,5 la sută joia trecută, dar nu a intervenit pe piaţa valutară.

La 14,30 ora României, rubla a scăzut cu peste 20% față de dolar, ajungând la 80 de unităţi pentru un dolar, ceea ce constituie o premieră. Rubla a căzut cu 15% în raport cu euro, ajungând la 100 ruble pentru un euro.

Indicele acţiunilor ruseşti exprimat în dolar RTS au pierdut peste 15 procente, la fel de mult ca luni. Obligațiunile suverane rusești în dolari au scăzut, iar ratele de pe piața monetară au sărit.

"Evident, asistăm la un atac speculativ asupra rublei", a declarat Alexei Miheiev, de la banca rusă VTB24.

Acesta este cel mai grav declin înregistrat de rublă după criza financiară rusească din 1998. Atunci, rubla s-a prăbuşit în câteva zile, fapt care a obligat autorităţile de la Moscova să declare intrarea în incapacitate de plată. Deşi, în prezent, finanţele publice şi rezervele valutare ale Rusiei sunt într-o stare mult mai bună decât în 1998, analiştii avertizează că Rusia riscă să intre într-o criză valutară.

Cotidianul rus de business Vedomosti aduce în discuţie panica traderilor, care se întreabă de ce Banca Centrală nu intervine direct pe piețele valutare pentru a opri cele mai recente căderi ale monedei. Banca Rusiei a cheltuit peste 80 de miliarde dolari în 2014 pentru protejarea rublei, dar luna trecută a anunţat că va opri intervențiile nelimitate, în încercarea de a permite monedei să se mişte liber.

Cu toate acestea, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina şi-a rezervat dreptul de a interveni în cazul în care prăbuşirea monedei amenință stabilitatea financiară a țării. Pentru mulți, timpul intervenţiei Bancii centrale a trecut în momentul în care rubla a pierdut ieri 10%.

Vedomosti citează șeful firmei de trading ruse Metallinvestbank, Serghei Romanciuc, care ar fi spus: "Faptul că Banca Centrală nu intervine este o greșeală și una care agravează foarte mult situația."

Căderea rublei a fost determinată de prăbușirea prețurilor petrolului începând cu luna iunie. Veniturile din petrol reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul rus și aproape 50% din veniturile guvernamentale.

Președintele Vladimir Putin a acuzat speculatorii occidentali că se află la originea dezastrului rublei şi a prăbuşirii preţului petrolului. O rublă slabă reprezintă un test major pentru Putin. Popularitatea preşedintelui rus depinde în mare parte de capacitatea sa de a garanta prosperitatea și stabilitățea ţării.