ANL a demarat programul de vânzare a locuinţelor ocupate cu chirie încă din 2009, însă până în 2012 doar 413 chiriaşi au putut fi convinşi că este mai bine să fie proprietari. Incapacitatea autorităţilor de a-i motiva pe chiriaşi să cumpere cele 30.840 de locuinţe închiriate are mai multe explicaţii şi pleacă în primul rând de la sumele simbolice pe care le plătesc ocupanţii acestor locuinţe – 100-200 de lei pe lună, nivelul scăzut al veniturilor chiriaşilor, care îi descalifică de la accesarea unui credit ipotecar, şi procesul greoi prin care se stabileşte preţul de înlocuire al acestor imobile.

Chiar dacă procesul de vânzare nu este încă fluid, s-au făcut câţiva paşi importanţi spre determinarea chiriaşilor să cumpere. Cel mai important a fost scăderea preţului de înlocuire al imobilelor la 326 de euro/mp, de la 411 euro/mp, cât era anul trecut. De menţionat este că preţul final de vânzare se calculează scăzând, din valoarea de înlocuire, amortizarea calculată de la data punerii în funcţiune până la data vânzării, ceea ce apropie preţul de vânzare de costul de construcţie al acestor imobile, care este în jur de 280-300 euro/mp. La acest preţ, achiziţia unui apartament ANL în suprafaţă de 50 mp îl costă pe chiriaş circa 16.000 de euro.
Un alt avantaj este că, în cadrul programului Prima Casă, a fost stabilit un plafon dedicat chiriaşilor ANL, din care se pot oferi credite în valoare de 113 mil. euro. Pentru a accesa un astfel de credit ipotecar, chiriaşul are nevoie de un venit minim de 1.200 de lei şi de cel puţin 4.000 de lei economisiţi pentru plata avansului. Trebuie notat faptul că nu toţi chiriaşii ANL pot cumpăra locuinţele ocupate, ci numai cei ale căror venituri pe membru de familie nu depăşesc dublul salariului mediu, adică în jur de 3.200 de lei.

Pentru chiriaşii care nu sunt motivaţi de aceste cifre, unele primării au început deja să alinieze  chiriile la nivelul pieţei. „Spre exemplu, la Timişoara chiriile au ajuns la circa 700 de lei/lună. În plus, dacă pentru tinerii până în 35 de ani chiriile sunt subvenţionate, în cazul celor care depăşesc acest prag de vârstă nivelul acestora este stabilit de primărie“, a declarat Dumitru Nancu, directorul general al ANL.

Banii din vânzare

Până acum, din cele 30.840 de locuinţe construite prin ANL prin programul pentru tineri, doar 10.529 de unităţi au fost „dezmembrate“ şi pregătite pentru vânzare. Deocamdată, primăriile din ţară au înregistrate 2.847 de cereri de achiziţie venite din partea chiriaşilor şi, în mai puţin de o lună de la stabilirea preţului de înlocuire, au fost vândute 175 de apartamente. Numărul este pozitiv pentru ANL, după rezultatele slabe din ultimii patru ani.

„Ţinta Guvernului este să vândă cele 2.800 de locuinţe pentru care există deja cereri, ceea ce ar asigura un buget consistent pentru 2014. Dacă reuşeşte să le vândă, ANL nu va mai mai avea nevoie de bani de la bugetul de stat“, spune directorul agenţiei. Instituţia ar obţine din vânzarea acestui pachet de locuinţe circa 78 mil. euro, mult peste sumele alocate de la bugetul de stat în ultimii ani. Numai anul acesta, sumele provenite de la bugetul de stat au fost de 25,9 mil. lei (5,8 mil. euro).

Lipsa banilor a condus şi la blocarea celor 41 de şantiere ale agenţiei. Lucrările pe aceste şantiere au fost sistate tot anul şi au fost deblocate abia luna trecută. Finalizarea acestor şantiere ar aduce încă 2.131 de locuinţe pentru tineri. „Ultima licitaţie în ANL a fost în 2010 şi e foarte greu ca Guvernul să îşi propună să vândă într-un an toate cele 30.000 de locuinţe pe care le are în stoc, dar dacă reuşeşte să vândă aproximativ 5.000 de unităţi anual, iar din banii obţinuţi ANL să construiască altele 5.000 în loc, ar fi rezonabil“, menţionează Dumitru Nancu.

Click pentru mărire

MINI INTERVIU

Ideal ar fi ca de la anul să mergem pe valoarea de piaţă a locuinţelor

Capital: Care este principalul motiv pentru care ritmul de vânzare nu a fost cel aşteptat?
Dumitru Nancu: Cred că sursa de finanţare a fost principala problemă. Cele mai multe apartamente se vor vinde în Bucureşti şi în oraşele mari, oricum 80% din locuinţele ANL sunt construite în reşedinţe de judeţ, unde nivelul veniturilor este mai ridicat. Dacă în patru ani nu s-au putut vinde decât 400 de locuinţe şi acum, în mai puţin de o lună, s-au vândut 175, cred că principala problemă a fost finanţarea. Oricum, în cazul locuinţelor ANL vorbim de o piaţă atipică, unde cererea, oferta şi preţul sunt fixe.

Capital: S-a discutat la un moment dat impunerea unei limite de cinci ani la închiriere, perioadă după care chiriaşul trebuie să elibereze sau să cumpere apartamentul în care locuieşte. S-au făcut paşi în acest sens?
D.N.: În 2014 vom lucra, împreună cu Ministerul Dezvoltării, la o nouă lege care să includă toate programele de locuinţe şi ar trebui introdus un prag de vârstă până la care se poate locui cu chirie, pentru a le da o şansă şi celor care sunt acum sub 35 de ani. Tocmai de aceea este importantă stimularea chiriaşilor în a deveni proprietari.

Capital: Credeţi că este posibil ca de anul viitor preţul de înlocuire să mai scadă?
D.N.: Ideal ar fi ca de la anul să mergem pe valoarea de piaţă a locuinţelor, nu pe preţul acesta fixat la 326 euro/mp.

Capital: Ce cartiere aveţi în lucru în programul de locuinţe prin credit ipotecar?
D.N.: În cazul programului prin credit ipotecar, ANL demarează un nou proiect când are strânse 70% din cereri. În această perioadă, agenţia a lansat pentru contractare patru cartiere noi în Braşov (78 de apartamente), Alba Iulia (14 case), Ploieşti (21 de case) şi Timişoara (circa 500 de locuinţe). Mai există o cerere de la Primăria Mangalia pentru un cartier în staţiunea Venus, de circa 40 de vile. Sunt cereri şi de la Buşteni.