"Condiţionalitatea ex-ante pe deşeuri ar fi trebuit să fie îndeplinită de România, dar din păcate ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, azi ministrul Mediului, a plecat de la guvernare, a venit altcineva în locul meu care fix a blocat Programul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, iar din luna mai şi până astăzi, practic noi tocmai am reuşit să-l scriem. Astăzi (joi, 14 decembrie 2017, n.r.) a ieşit din Guvern către ministerele avizatoare Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Astăzi i-am informat pe colegii mei la şedinţa de Guvern şi am suportul tuturor ca săptămâna viitoare să aprobăm HG-ul de aprobare a acestui Plan, care înseamnă şi condiţionalitate ex-ante. O altă procedură de infringement pentru care am fost trimişi în judecată la Comisia Europeană şi pentru care am plăti pe zi de întârziere între 2.000 şi 110.000 de euro. Dar pentru că Ministerul Mediului, prin ministrul Mediului, reuşeşte să finalizeze Planul Naţional de Management şi Guvernul să-l aprobe şi condiţionalitatea ex-ante va fi îndeplinită şi vom notifica Comisia Europeană, vom termina procesul. Prin Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor vom lansa de la 1 ianuarie şi conştientizarea şi informarea privind colectarea selectivă, astfel încât cei care colectează deşeuri să nu se mai ducă la aşa-zisele depozite de gunoi, ci să putem să reciclăm în totalitatea produsele şi la groapă să ducem decât deşeul umed şi noi să ne păstrăm resursele naturale", a spus Gavrilescu. 

Referitor la penalizarea pentru emisiile de carbon depăşite, ministrul de resort a precizat că nu poate fi o taxă sau altceva, gen certificat de emisii, prinsă în bugetul Ministerul Mediului, ci face parte din bugetul Administraţiei Fondului de Mediu, care este o instituţie ce se autofinanţează". "Pentru lucrul acesta, există un grup de lucru înfiinţat nu numai la Ministerul Mediului, ci şi la Ministerul Finanţelor Publice, Registrul Auto Român şi Ministerul Justiţiei. Vrem să vedem exact care sunt maşinile care se înscriu în România", a spus ministrul Mediului, în cadrul dezbaterilor din comisiile de specialitate. 

De asemenea, oficialul a precizat că pe calitatea aerului în România "fondurile nu vor fi plătite nici de Ministerul Mediului, nici de statul român, pe o procedură de infringement care are ca drept răspunzător primăriile". 

Conform Ministerului Mediului, scopul realizării PNGD este de a dezvolta un cadru general propice gestionării deşeurilor la nivel naţional, cu efecte negative minime asupra mediului. "Principalele obiective ale procesului de planificare sunt caracterizarea situaţiei actuale în domeniu (cantităţi de deşeuri generate şi gestionate, instalaţii existente), identificarea problemelor care cauzează un management ineficient al deşeurilor şi al soluţiilor aplicabile, precum şi identificarea necesităţilor investiţionale în acest sector. Astfel, pentru caracterizarea situaţiei existente în domeniu, au fost utilizate datele aferente perioadei 2010 – 2014, proiecţia cantităţilor de deşeuri a fost realizată pentru perioada 2015 – 2025, iar planul de măsuri acoperă perioada 2018 – 2025'', se notează în prima versiune a PNGD, document publicat în dezbatare publică publicat pe site-ul ministerului de resort, în data de 4 mai 2017. 

Pe 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare. 

Conform forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri. 

Executivul comunitar afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: