„Sunt sceptic că putem să facem ceva dacă nu vom transforma educaţia într-un crez, aşa cum spunea Mircea Miclea. Degeaba facem o listă de cumpărături sau o listă de proceduri. Eu cred că ar trebui să spunem mai degrabă ce să nu facem – să nu punem un ministru care nu se pricepe, şi să nu-l schimbăm foarte des. De asemenea, să nu schimbam – de 65 de ori a fost schimbată până acum Legea învăţământului – este prea mult în 30 de ani pentru continuitate. (…) Alocarea a 6% din PIB pentru educaţie trebuie să fie principala noastră luptă politică”, a declarat Vasile Dîncu la Conferinţa „Vreau la şcoală! Despre nevoia de educaţie incluzivă şi de calitate”.

Sistemul trebuie regândit și elaborat

În ceea ce priveşte educaţia timpurie, Dîncu a afirmat că sistemul trebuie regândit şi a adăugat că a elaborat, împreună cu specialişti din PSD, o strategie naţională privind acest domeniu.

„În primul rând, este o constatare pe care o fac psihologii: zâmbetul copilului, râsul natural dispare între 7 şi 8 ani, când sistemul a înfrânt. Ăsta e rezultatul educaţiei timpurii la noi în acest moment. Ar trebui să regândim întreg sistemul. În primul rând, ar trebui făcută o diagnoză a sistemului. În proiectul PSD avem 1.750 de creşe şi unităţi after school. (…) În al doilea rând, nu trebuie oprită şcoala nici în condiţiile pandemiei”, a spus Dîncu.

Viitorul Guvern trebuie să vadă ce s-a întâmplat cu banii veniți din fondurile europene

Referindu-se la fondurile europene, Vasile Dîncu a afirmat că „viitorul guvern ar trebui să auditeze ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani” cu fondurile alocate pentru educaţie, „pentru că s-au cheltuit zeci de milioane, sute de milioane în fiecare an şi aceşti bani nu-şi văd o eficienţă”.

„Tema echităţii este primul pas către educaţie (…), aceasta este cea mai mare problemă în România. Politicienii ştiu, miniştri care vin ştiu şi n-au făcut prea mare lucru ca sa dispară inechitatea fundamentală din sistem.

De fapt, noi înregistrăm ultimul loc şi în Europa – ca ţară avem cel mai prost indicator privind echitatea socială, suntem pe ultimul loc. (…) Ar trebui refăcut sistemul de burse din România, ar trebui să nu fie simbolice, cum sunt în multe situaţii, şi să aibă cu adevărat eficienţă”, a mai spus sociologul.

În ceea ce priveşte învăţământul dual, Dîncu este de părere că trebuie lăsată iniţiativa comunităţilor locale.

„Mai trebuie făcute şi câteva ajustări la lege. De exemplu, Registrul Naţional al calificărilor nu este adaptat. De asemenea, nu avem standarde şi metodologii pentru diverse rute profesionale care se pot aplica aici, lipsa, de asemenea, a unui instrument de anticipare a viitorului.(…) Nu avem documente de planificare strategică privind formarea profesională iniţială”, a detaliat liderul social-democrat.

Care este modul cel mai bun prin care se poate face reforma

El a mai afirmat că, atunci când este vorba de cercetare şi de învăţământ universitar, autonomia universitară este modul cel mai bun prin care se poate face reformă.

„Când este vorba de cercetare, trebuie să eliminăm aberaţiile din concursurile care se fac acum pentru granturile din cercetare. (…) Să nu uităm că cercetarea fundamentală este importantă pentru spiritul unei naţiuni, pentru cultura unei naţiuni, dar asta trebuie făcută de cei care pot să facă. (…) Fondurile de stat trebuie să fie deschise pentru competiţie între privat şi public, cred că asta duce la o mai mare calitate în cercetare şi în învăţământ în general”, a opinat Dîncu.

Fundaţia Agenţia de Dezvoltare comunitară „Împreună”, Reprezentanţa Comisiei Europene în România, INSCHOOL – proiectul comun al Uniunii Europene şi Consiliului Europei, Universitatea din Bucureşti, Digi24 şi Administraţia Prezidenţială au organizat, miercuri, dezbaterea „Vreau la şcoală! Despre nevoia de educaţie incluzivă şi de calitate”.

Evenimentul este înscris în calendarul de activităţi organizate sub egida Proiectului „România educată” şi este realizat şi cu sprijinul UNICEF.