„Statul şi administraţia nu pun la dispoziţia economiei câteva resurse care sunt foarte importante. În primul rând, este vorba de infrastructură. (…) Dacă am avea infrastructură, Moldova, (…) acum, nu ar fi atât de defavorizată din punct de vedere economic. (…) Noi n-am reuşit, de exemplu, să spargem în aceşti 26 de ani, în trei puncte, Munţii Carpaţi. Imperiul Roman a făcut-o şi – asta este o cifră care pe mine mă doboară (…) – a făcut 4.200 de km de drumuri în 10 ani şi a spart Carpaţii prin trei locuri. Deci exact ce ar trebui să facem noi, dacă am urma acum drumurile romane. Atunci nu era vorba de autostrăzi, totuşi logica lor era perfectă, deşi nu aveau nici viziune prin satelit, nici alte instrumente pe care le avem noi", a declarat Dîncu, la Adevărul Live. 

Potrivit vicepremierului, citat de Agerpres, mai multe cauze au dus la „dezechilibre" în dezvoltarea unor judeţe ale ţării. 

„Sunt factorii moşteniţi de dinainte de '89 şi haosul de după Revoluţie (…) Noi nu am moştenit în 1989 o dezvoltare echilibrată. (…) Pe de altă parte, a fost drama unor judeţe monoindustriale, (…) dacă ar fi să judecăm, deşi nu îmi place această polemică legată de culpabilizarea unei populaţii dintr-o anumită zonă, pentru că nu este deloc vina nici a populaţiei şi nici a administraţiei. (…) Călăraşi, (…) Ialomiţa sau Teleorman au fost judeţe eminamente agricole. Acolo au fost muncitori agricoli (…) şi aceste judeţe, prin monospecializare, au pierdut foarte mult în dezvoltarea armonioasă (…) şi, de aici, de fapt am moştenit decalaje", a explicat Dîncu. 

Totodată, în opinia sa, după Revoluţie, nu a existat "o viziune strategică". "Au fost dărâmate, prin corupţie sau prin neştiinţă, prin influenţe străine, (…) ramuri întregi economice", a spus el, dând exemplu industria chimică. 

Pentru dezvoltarea economiei este necesar ca forţa de muncă să fie calificată, iar statul să sprijine atât capitalul străin, cât şi pe cel românesc, a punctat Vasile Dîncu. 

"Am început acum, mai ales în campanie, să discutăm (…) că este favorizat numai capitalul străin şi capitalul românesc pierde. Evident că aşa este, dar de ce n-am făcut nimic înainte de asta? (…) Capitalul străin în România, în acest moment, are 60% din cifra de afaceri a economiei şi doar 40% din valoarea adăugată. Capitalul românesc (…) susţine 75% din forţa de muncă şi în acelaşi timp susţine cu 60% valoarea adăugată. Deci aici există o disproporţie. (…) Ne uităm (…) numai la Produsul Intern Brut, dar nu ne uităm la Produsul Naţional Brut, pe care toate ţările îl analizează. (…) Capitalul străin este necesar. Capitalul străin a adus în România – eu cred că este o cifră cam mică – dar totuşi a adus 60 de miliarde de euro din 1990 până acum. (…) Nu ne uităm cât ne rămân (…) în ţară din aceşti bani, să vedem atunci cum putem să stimulăm, de exemplu, producţia internă", a afirmat viceprim-ministrul. 

Te-ar putea interesa și: