Ministerul Economiei are un plan pentru salvarea Dacia. Uzina riscă să piardă proiecte viitoare în favoarea Marocului și Turciei

Industria auto națională se confruntă cu o criză profundă, marcată de o scădere severă a producției la uzinele Dacia și Ford, precum și de pierderea a peste 1.700 de locuri de muncă în întreg sectorul. Ministerul Economiei propune un plan urgent de măsuri energetice, fiscale și de protecție comercială pentru a reda competitivitatea fabricilor locale în fața competitorilor din Maroc, Turcia sau Spania.

Ministerul Economiei pregătește măsuri de urgență pentru salvarea industriei auto. Dacia și Ford înfruntă o criză de producție și competitivitate

Ministerul Economiei a stabilit o listă de măsuri pe care să le aplice în viitor pentru „menținerea competitivității industriei auto din România”, în special pentru susținerea Uzinei Dacia. Măsurile apar într-un document redactat referitor la „Situația Uzinei Dacia de la Mioveni”.

Analiza oficială arată că situația actuală a devenit critică, iar autoritățile recunosc deschis că România a pierdut teren „în raport cu Maroc, Turcia, Spania și Slovenia”.

Într-un document se recunoaște că „industria auto națională se confruntă cu o criză profundă, marcată de provocări structurale majore și o scădere severă a indicatorilor de performanță. Diminuarea cererii la nivel continental a lovit direct fabricile locale, forțate să își restrângă volumele din cauza lipsei de comenzi externe, având ca rezultat reducerea producției, ca urmare a scăderii piețelor din Europa”, scrie Profit.ro.

Producția națională de autovehicule traversează o perioadă de regres accentuat

Strict referitor la producția de autovehicule din România, documentul precizează că „industria constructoare de mașini din România traversează o perioadă de contracție vizibilă, după vârful de creștere înregistrat în urmă cu doi ani. Datele statistice recente arată o schimbare clară de trend în uzinele de la Mioveni și Craiova”.

Cifrele transmise corespund în mare cu datele comunicate anterior de ACAROM și reflectă tabloul complet al ultimilor ani de activitate industrială: „Anul 2024 a fost un an de vârf pentru producția de automobile din România.

Au fost produse 560.102 automobile, marcând o creștere de 9,17% față de volumul de 513.050 unități din 2023. Din totalul anului 2024, Dacia a asigurat 309.432 unități, în timp ce Ford Otosan a contribuit cu 250.670 unități.”

Primele semne clare ale încetinirii au apărut la scurt timp după acest nivel record. „În anul 2025 au fost semnalate primele semne de regres, astfel încât producția totală a scăzut la 545.510 automobile, ceea ce reprezintă o diminuare de 2,6% comparativ cu anul precedent. Defalcat pe producători, Dacia a asamblat 297.182 unități, iar Ford Otosan a raportat 248.328 unități.”

Scăderea s-a intensificat însă semnificativ în perioada următoare.

„Prima jumătate a anului 2026 a înregistrat o scădere accentuată, astfel încât în primele șase luni ale acestui an, ritmul de producție a încetinit semnificativ. Totalul s-a situat la doar 247.972 unități (din care 129.404 unități Dacia și 118.568 unități Ford Otosan). Acest volum marchează un regres sever, de 12,7%, față de perioada similară din 2025, când se produseră 284.216 unități”, mai precizează ministerul.

Estimările făcute de reprezentanții Guvernului României pentru acest an confirmă analizele anterioare.

„Scăderea din prima jumătate a anului 2026 evidențiază o tendință negativă pronunțată. Dacă acest ritm de contracție se menține și în semestrul al doilea, este foarte probabil ca uzina Dacia de la Mioveni să încheie anul sub pragul de 250.000 de unități, un nivel mult inferior capacității sale și rezultatelor din anii trecuți”, se arată în documentul citat.

Sectorul auto pierde peste 1.700 de locuri de muncă în urma disponibilizărilor

Declinul din producție a avut un efect nemijlocit asupra forței de muncă. Nu sunt omise nici restrângerile de personal de la Dacia, care doar în 2026 a fost nevoită să inițieze două campanii de disponibilizări voluntare.

Conform datelor oficiale, impactul social se extinde la nivelul întregului lanț industrial: „Ca o consecință directă a restrângerii activității, sectorul a pierdut deja peste 1.700 de posturi, generând un impact social puternic în regiunile dependente de această industrie. Fără măsuri urgente de sprijin și o corelare a politicilor fiscale cu realitățile europene, declinul competitivității riscă să devină ireversibil”, mai arată documentul oficial.

Guvernul propune un pachet complex de măsuri industriale și fiscale

În ceea ce privește măsurile pe care intenționează să le ia pentru a contracara această tendință, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) spune că „urmărește condiționarea politicilor de protecționism comercial la nivelul UE pentru a proteja producătorii europeni în fața concurenței neloiale și flexibilizarea normelor stricte privind emisiile de CO2, care pun presiune pe tehnologiile tradiționale”.

Strict referitor la Dacia, ministerul „consideră că uzina de la Mioveni depinde direct de restabilirea competitivității de cost prin măsuri guvernamentale clare și de asigurarea unui cadru de protecție comercială la nivelul Uniunii Europene”.

Pentru a stopa declinul competitivității industriale din sectorul auto și pentru a stimula investițiile în reducerile de emisii de carbon, măsurile pe care le propune Guvernului includ „adoptarea rapidă a mecanismelor din pachetul Omnibus auto al Comisiei Europene, menit să reducă povara administrativă și să genereze economii substanțiale la nivelul UE”.

Reducerea costurilor de producție reprezintă o prioritate absolută pentru autorități. Principala măsură pentru reducerea prețului energiei are în vedere o „Foaie de parcurs în domeniul energiei având ca și rezultat reducerea prețului acesteia prin crearea unui plan de acțiune clar, având ca rezultat direct creșterea competitivității și a capacităților de producție la nivel național”.

A doua măsură este „Continuarea programului Rabla în perioada 2027-2030, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice, cu un buget corespunzător cel puțin la nivelul anului 2024”. Asta ar însemna o revenire la bugetele anterioare perioadei 2025 – 2026, când cuantumul bugetului s-a redus la circa 25% din sumele anterioare.

De asemenea, se intenționează alinierea legislației naționale cu pachetul european pentru a introduce noua categorie de „automobile mici la prețuri accesibile”, precum și „exceptarea vehiculelor electrice comerciale ușoare (categoria N2) de la obligația limitatoarelor de viteză și a tahografelor în transportul național, sprijinind astfel logistica curată fără costuri birocratice inutile”.

Creșterea costurilor transformă România într-o opțiune cu riscuri mari pentru investitori

Ministerul recunoaște că „România se confruntă în prezent cu un deficit major de competitivitate în raport cu Maroc, Turcia, Spania și Slovenia”, țări în care Renault Group și Ford dețin uzine în care produc vehiculele destinate pieței europene, inclusiv modele ale mărcii Dacia.

Motivul acestei scăderi de competitivitate este pus de minister pe seama „escaladării costurilor cu energia, al presiunii salariale și al fiscalității ridicate, ceea ce transformă țara noastră dintr-o destinație istorică sigură într-o opțiune cu riscuri mari pentru localizarea viitoarelor proiecte industriale ale grupului Renault”.

În fața acestei situații, Ministerul susține că este necesară „adoptarea unei strategii energetice integrate și a unei foi de parcurs clare la nivel guvernamental”.