În momentul de față, peste 7 milioane de români cotizează în sistemul privat de pensii, unde s-au strâns deja în jur de 10 miliarde de euro. 

Dacă unul sau doi administratori de pensii private se retrag şi ies de pe piaţa din România, fondurile vor rămâne în ţară şi se vor distribui către administratorii existenţi, a declarat la Digi24 Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Lucrurile s-ar complica însă dacă vor ieşi mai mulţi administratori de pe piaţă.

„Nu ştiu ce se va întâmpla, suntem într-un teritoriu necunoscut”, a spus Crăciun.

Preşedintele Asociaţiei a vorbit la Digi24 şi despre impactul pe bursă al existenţei fondurilor private.

„În decembrie, a existat o reacţie negativă a bursei, când s-a pus problema ca noi să dăm cash celor care vor să se retragă. Ulterior, a fost impactul ordonanţei. Bursa e un barometru foarte fin al deciziilor şi bune, dar şi proaste legate de o economie. Când deciziile nu sunt fericite, automat bursa va reacţiona în sensul scăderii. Scăderea bursei nu-i va lovi doar pe cei investiţi în fondul de pensii, ci şi pe cei investiţi direct în bursă sau fonduri de investiţii. Orice scădere a bursei înseamnă o distrugere de avuţie a multor români, a economiilor lor”, a spus Radu Crăciun.

Decizia pentru administratorii de pensii private e dacă mai merită să continue sau nu. Radu Crăciun a subliniat că, dacă nu au randament, administratorii nu au de ce rămâne. 

„Ideea e următoarea: oricine aduce capital suplimentar, dacă acesta generează venituri. Problema e că şi veniturile au scăzut substanţial, din cauza ordonanţei, cu peste 16%, din cauza micşorării comisioanelor. Acţionarii sunt în faţa unei situaţii extraordinar de delicate, prin care li se cere să aducă mai mult capital, dar fără ca acesta să producă venituri. Decizia e dacă mai merită să continue sau nu, în condiţiile în care unii dintre ei nu şi-au recuperat investiţia iniţială”, a spus Radu Crăciun.

 

„Am înțeles că cei 7 administratori din Pilonul II se gândesc să se retragă din România
Marea majoritate, dacă nu chiar toate cele şapte societăţi de administrare ale Pilonului II, se gândesc să se retragă din România, din cauza condiţiilor impuse prin Ordonanţa 114, considerate ca fiind „excesiv de oneroase”, a declarat, luni, într-un eveniment de specialitate, Valentin Lazea, economist-şef Banca Naţională a României (BNR).

„Problema este că Ordonanţa 114 din 2018 cere administratorilor de fonduri de pensii din Pilonul II să aducă, pe parcursul unui singur an, 2019, majorări de capital de circa 800 de milioane de euro, o sumă de 11 ori mai mare decât capitalul social existent în prezent. Totodată, această sumă este de două ori mai mare decât suma tuturor comisioanelor brute încasate în ultimii 11 ani. În acelaşi timp, Ordonanţa 114 reduce cu 70% nivelul maxim legal al comisioanelor de pot fi percepute.

În aceste condiţii, din ce înţeleg eu din discuţia cu Asociaţia pentru Pensii Administrate Privat din România, marea majoritate, dacă nu chiar toate cele şapte societăţi de administrare ale Pilonului II se gândesc să se retragă din România, deoarece condiţiile de faţă sunt excesiv de oneroase. Un efort financiar mare pentru un câştig aproape inexistent. Cine ar avea de suferit? Exact categoriile menţionate anterior, cei 7,25 de milioane de participanţi la sistem. Ar avea de suferit Bursa de Valori Bucureşti, care în loc să facă un pas spre piaţa emergentă, ar face un pas înapoi.

De asemenea, în fine, ar mai avea de suferit bugetul prin dispariţia unui finanţator major. În aceste condiţii, ceea ce se impune este un dialog între autorităţi şi Asociaţia pentru Pensii Administrate Private din România pentru a găsi soluţii de compromis care să nu ducă la dispariţia acestei forme de finanţare”, a subliniat Lazea.

Potrivit oficialului BNR, efectele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 par să încetinească şi chiar să inverseze scopul prin care Bursa de Valori Bucureşti (BVB) să ajungă la stadiul de piaţă emergentă.

Conform datelor prezentate de oficialul BNR, pe parcursul anului 2017, Pilonul II al sistemului de pensii a înregistrat un ritm anual de creştere mai mare decât la Pilonul III, respectiv de 26% faţă de 18,5%.