Pompierii şi reprezentanţii biserii se bucurau de cea mai mare încredere a românilor. Asta se întâmpla în anul 2009, atunci când un studiu GfK releva faptul că în topul încrederii la români se aflau pompierii (92%) şi reprezentanţii bisericii (88%). La polul opus se aflau politicienii, cu doar 12%, bancherii (29%) şi judecătorii (35%). Dacă ar fi realizat un nou sondaj în aceste vremuri, mai ales după întâmplarea Colectiv, datele ar arăta complet diferit. Nu, nu mă refer la pompieri, ci la reprezentanţii bisericii şi la politicieni.

Parlamentarii, probabil, nici nu ar trece de pragul de 5%, însă asta nu cred că-i împiedică să facă un nou dezmăţ la aprobarea bugetului pentru 2016. Săptămâna aceasta va fi o grea încercare pentru aceştia, obişnuiţi ca în fiecare Post al Crăciunului să fie milostivi, iar milostenia lor însemna, de fiecare dată, amendamente aduse la Legea Bugetului prin care împărţeau sute de milioane de lei bisericilor şi lăcaşelor de cult. Aşa am ajuns, ca, de la căderea regimului comunist, în România să se construiască de cinci ori mai multe biserici decât şcoli.  În ultimii doi ani, Guvernul Ponta a împărţit 325 milioane de lei pentru construcţia sau modernizarea unor biserici. Oare erau atât de necesare astfel de investiţii, când copiii îngheaţă în şcoli sau grădiniţe, când prietenii sau membrii familiei ne mor cu zilele în spitale?

Dumnezeu să ne ferească de un cutremur major, că va fi prăpăd. Adăposturi nu avem, zeci de spitale le-am închis, iar la cele funcţionale trebuie să ne tratăm cu faşă şi seringi cumpărate de la farmacii. Noul premier a transmis un mesaj important după şedinţa de guvern în care a fost aprobat proiectul bugetului pentru 2016, menţionând faptul că este importantă implicarea enoriaşilor şi a autorităţilor locale în realizarea unor investiţii în lăcaşe de cult. Este greu de anticipat dacă această măsură, justă până la urmă, de nealocare de fonduri pentru biserici, lasă mai mulţi bani la buget decât o impozitare a veniturilor bisericii. Patriarhul Daniel spune că el este de acord cu un astfel de impozit şi ca preoţii să nu mai primească salarii de la stat, cu condiţia ca BOR să primească înapoi proprietăţile confiscate. Ca paranteză, anul viitor, de la buget se alocă 315 milioane de lei sprijin salarial pentru personalul clerical faţă de 278 milioane, sumă alocată în acest an.

Condiţia părintelui patriarh trebuie bine cântărită, atât de unii cât şi de alţii, având în vedere că nu doar Biserica Ortodoxă a avut de suferit în secolul XIX şi secolul XX. Cei mai aplecaţi ar trebui să fie parlamentarii, pentru că ei cer voturile prin donaţii la bisericii şi cer sprijinul preoţilor, pentru că până la urmă cei mai mari politicieni sunt tot preoţi, chiar dacă se ascund sub sutană.


Te-ar putea interesa și: