CCIR a fost înființată la scurt timp după Revoluție, printr-o lege specială, având un statut de organizație privată. Plecând de la ideea că în Occident Camerele de Comerț sunt organizații aflate în puternică legătură cu instituțiile statului și joacă un rol important în diplomația economică, CCIR dorește adoptarea proiectului de lege prin care este înființat Catalogul Firmelor.

Rolul acestui catalog ar fi unul de promovare al companiilor românești atât la nivel local cât și la nivel internațional, dar și de sporire al rolului de actor al diplomației comerciale al CCIR.

„Noi am plecat de la un sistem mixt, pe care îl găsim în Ungaria, unde este înmatricularea anuală a firmelor la Camera de Comerț pentru ceea ce înseamnă promovarea. Cred că României îi lipsește foarte mult această promovare a mediului de business”, a transmis președintele CCIR, Mihai Daraban.

Daraban este cel de-al șaselea președinte al CCIR și a semnalat problemele cu care se confruntă economia românească, mai ales la capitolul deficitului balanței comerciale. „Creșterea deficitului balanței comerciale este abruptă. Am mai spus-o de nenumărate rânduri, am ajuns țară de Black Friday care consumă enorm din produse de import.

În industria alimentară, importuri de 690 milioane euro procesate din lapte, am importat făină de 57 milioane euro, 210 milioane euro produse de panificație, 160 milioane euro importuri de tomate, etc. Ceea ce ne ocupă este promovarea investițiilor în România pentru satisfacerea apetitului consumatorului”, explică Daraban.

Deficit al balanței comerciale record

Deficitul balanței comerciale a României a ajuns la 23,8 miliarde de euro în 2021, în creștere de la peste 18 miliarde în 2020. Multe dintre aceste produse, după cum a semnalat și președintele CCIR, sunt bunuri de consum care sunt produse deja sau pot fi produse la noi în țară.

„Toate cifrele vorbesc de la sine. Avem teoretic și practic 25.770 de exportatori în România, cu actele în regulă. Primii 100 dintre ei realizează 50% din exporturile României. Sunt printre ei doar 2 firme cu capital 100% românesc. Primii 1.000 fac 81% din tot exportul, unde avem 148 de firme 100% private românești. Într-un fel sau altul exportul românesc este făcut de firmele străine din România”, a declarat Mihai Daraban.

Din peste 1,1 milioane de entități comerciale care apar active la Registrul Comerțului în jur de 350.000 de firme nu plătesc taxele și nu-și depun bilanțul la ANAF. În cadrul proiectului de lege se menționează și acordarea unui certificat de competență al administratorilor de firmă. Camerele de Comerț ar urma să țină cursuri de specializare pentru administratorii firmelor despre contabilitate sau legislație. „346.000 de firme în România nu depun nimic la organele fiscale. Când am preluat mandatul, în 2014, erau doar 140.000”, transmite Mihai Daraban.

După obținerea certificatului de competență, administratorii vor plăti și o taxă anuală pentru apariția în catalog, care va fi obligatorie pentru firmele din România. Companiile mari vor plăti 100 euro pe an, cele mijlocii 75 euro, cele mici 50 euro și microîntreprinderile 20 euro pe an. La categoria PFA sau întreprinderi individuale sau de familie, contribuția va fi de 10 euro pe an.

Rolul Catalogului companiilor din România

Odată cu plata impozitelor la ANAF, administratorul va plăti și taxa respectivă, iar compania sa va ajunge în Catalogul Firmelor. El va fi întocmit de CCIR alături de restul camerelor județene, 42 la număr, iar sumele strânse de la companii vor fi împărțite egal la Camerele de Comerț județene. Mihai Daraban se așteaptă ca sumele atrase să fie în jurul a 18 milioane de euro, peste 400.000 euro pentru fiecare cameră județeană.

Președinții vor folosi după acești bani pentru a atrage investiții la nivel local. Proiectul este adresat companiilor care își plătesc contribuțiile fiscale, respectiv: 1.761 de societăți mari și foarte mari, 8.300 mijlocii, 46.000 mici și 711.000 microîntreprinderi, conform spuselor președintelui CCIR.

Dacă legea va fi adoptată va intra în efect începând cu anul 2023 pentru anul fiscal 2022. Mihai Daraban a mai transmis că CCIR a rămas cea mai slab finanțată Cameră de Comerț din Europa, iar acest lucru se vede în impactul reprezentanților comerciali ai României la nivel european: „Am lăsat ani de zile pe spatele statului această promovare și din păcate lipsește cu desăvârșire. Nu-mi explic de ce ambasadele (României n.r.) din Uniunea Europeană nu sunt pline de funcționari comerciali.

Se impune să ieșim în afara granițelor Uniunii Europene, țări din G20, pe care din păcate le ignorăm. Ne-am gândit la acest aspect și foarte mult pe aducerea de investiții în fiecare județ. Camerele de Comerț împreună cu autoritățile locale trebuie să găsească acele soluții și facilități pentru a aduce producție.”