Capitalul social mărit poate fi o barieră pentru antreprenori
Capitalul social mărit, deși poate inspira încredere, va fi o barieră pentru micii antreprenori. Totodată, cealaltă măsură propusă – obligația ca firmele să aibă cont bancar – va fi doar un “baston” în plus în drumul antreprenorului spre ghișeul băncii, avertizează avocații de business.
Pe termen scurt, măsurile ar putea reduce numărul de firme nou-înființate și ar crește costurile de intrare pentru IMM-uri, cu efect redus asupra recuperării creanțelor în insolvență. Pe termen lung, dacă nu sunt însoțite de reforme reale – simplificarea fiscalității, accelerarea procedurilor de insolvență, sancționarea efectivă a capitalurilor proprii negative – schimbările riscă să fie doar o modificare de decor, nu de structură.
„Antreprenoriatul sănătos nu se construiește din bariere la intrare, ci din reguli clare, aplicate corect și consecvent, și dintr-un stat care își respectă la fel de mult cetățenii onești pe cât îi sancționează pe cei necinstiți. Capitalul social este doar o cifră; capitalul de încredere dintre mediul privat și autorități este adevărata resursă care lipsește. Dacă nu reconstruim acest capital, orice modificare legislativă riscă să fie doar un exercițiu de cosmetizare a problemelor reale”, punctează avocatul Victor Buju, partener fondator al societății Buju Stanciu & Asociații.
Adevărata reformă nu constă în ridicarea unui prag contabil, ci în construirea unui cadru legislativ și instituțional care să facă antreprenoriatul mai responsabil și economia mai sănătoasă. Altfel, riscul este să fie schimbată doar fațada, în timp ce fundația rămâne aceeași.
Capitalul social nu reprezintă o plasă de siguranță pentru insolvență
Capitalul social minim pentru SRL-uri a fost mult timp 200 lei, până când, în 2020, pragul a coborât la simbolicul 1 leu, într-o mișcare destinată să stimuleze inițiativa privată. Acum, Guvernul propune o schimbare de paradigmă pentru antreprenoriatul românesc: capital social minim de 8.000 lei pentru înființarea unui SRL și obligativitatea ca toate persoanele juridice să aibă cont bancar – cont pe care băncile nu vor putea refuza să îl deschidă.
Motivul oficial? Statul vrea să-și crească șansele de recuperare a datoriilor în caz de insolvență și să aducă mai multă transparență în tranzacțiile comerciale. În prezent, aproape jumătate dintre firmele active, 698.000 la număr, nu au niciun cont bancar și cumulează datorii de peste 1,7 miliarde lei.
„Din perspectivă juridică, capitalul social nu este o garanție pentru creditori – el poate fi cheltuit imediat după înființare. A-l prezenta drept ‘plasă de siguranță’ pentru insolvențe pare să fie mai degrabă o justificare politică decât o realitate juridică”, explică avocatul Victor Buju, partener fondator al societății Buju Stanciu & Asociații.
Europa oferă un tablou pestriț: Germania cere 25.000 euro pentru GmbH (dar are forme simplificate, mai ieftine), Italia 10.000 euro pentru SRL standard (și SRL debutant cu 1 euro), Spania circa 3.000 euro, Bulgaria aproape zero. În economiile cele mai liberale – Singapore, Irlanda, UK – capitalul minim este zero sau nesemnificativ, fără dovezi concludente că un prag ridicat reduce fraudele.
De ce capitalul social mărit poate fi o piedică pentru antreprenori
Susținătorii reformei cred că ridicarea capitalului social va filtra proiectele nesustenabile și va pune capăt fenomenului firmelor-fantomă. Ideea este simplă: dacă nu poți mobiliza 8.000 lei pentru a-ți începe afacerea, poate că proiectul tău nu este suficient de robust. În plus, o firmă cu un capital vizibil mai consistent ar putea inspira încredere partenerilor internaționali și ar da statului măcar iluzia unei garanții în caz de insolvență.
Cât despre contul bancar obligatoriu, argumentele oficiale sunt clare: fără cont, nu există trasabilitate. Odată ce toate firmele vor opera prin sistem bancar, statul își va putea urmări mai ușor creanțele, iar tranzacțiile vor fi mai transparente.
Pentru criticii măsurii, însă, povestea arată diferit. Un capital social de 8.000 lei poate fi o barieră reală pentru tinerii antreprenori sau pentru afacerile din domenii cu investiții inițiale reduse.
„Există riscul ca această cerință să descurajeze inițiativele legitime și să împingă o parte dintre întreprinzători către jurisdicții mai prietenoase învecinate, precum Bulgaria sau Lituania”, avertizează avocatul Marius Stanciu, partener Buju Stanciu & Asociații.
Contul bancar obligatoriu, o barieră în plus
Mai mult, capitalul social nu este blocat; el poate fi cheltuit imediat, astfel încât rolul său ca „plasă de siguranță” rămâne pur teoretic. Din punct de vedere practic, statul ar putea avea la fel de puține șanse de recuperare a creanțelor la fel ca înainte, dar cu un număr mai mic de firme nou-înființate.
Pe partea administrativă, pericolul este evident: aplicarea retroactivă sau cu termen de conformare ar genera un „potop” de cereri de majorare a capitalului social la Registrul Comerțului, instituție care deja se confruntă cu dificultăți operaționale cronice. Într-un scenariu pesimist, blocajele ar putea întârzia nu doar aceste modificări, ci și alte operațiuni curente, cu posibile consecințe economice severe.
În ceea ce privește contul bancar obligatoriu, problema nu e ideea în sine, ci modul în care va fi implementată. O obligație aplicată uniform, fără perioadă de tranziție și fără simplificarea relației cu băncile, riscă să se transforme într-un exercițiu birocratic costisitor, mai ales pentru firmele mici sau inactive. În loc să fie un pas spre modernizare, ar putea deveni doar un baston în plus în drumul antreprenorului spre ghișeu.
Prin urmare, măsurile propuse- majorarea capitalului social minim la 8.000 lei și obligativitatea contului bancar pentru toate firmele – riscă să fie mai degrabă bariere administrative decât soluții reale pentru sănătatea mediului de afaceri.
Fără reforme complementare care să simplifice fiscalitatea, să accelereze procedurile de insolvență și să sancționeze eficient practicile incorecte, schimbarea va rămâne una de suprafață, cu impact limitat asupra recuperării creanțelor.
În esență, capitalul social este doar o cifră, iar adevărata resursă lipsă este capitalul de încredere dintre mediul privat și stat – un element fără de care antreprenoriatul nu poate crește sănătos, indiferent de pragurile contabile impuse.
