Dacă în 2009 România obţinea în urma colectărilor accizei la bere 522 de milioane de euro, în 2010 ajungea la 553 de milioane de euro, în 2011 la 580 de milioane de euro, iar pentru 2012 ar putea încasa peste 600 de milioane de euro, asta în condiţiile în care noi avem cel mai scăzut nivel al accizelor la bere la nivelul Uniunii Europene.
”Accizele (la bere – n.r.) sunt în România la nivelul cel mai scăzut din Uniunea Europeană; noi avem 0,74 euro pe hectolitru. Prin comparaţie, ţări cu tradiţie în producerea berii au accize mai mari, cum ar fi Cehia, cu 1,3 euro/hectolitru, Belgia, cu 1,7 euro/hectolitru sau Austria, care are 2 euro/hectolitru. Ca exemplu, în ţări fără tradiţie în producerea berii avem exemplul Spaniei, care percepe 7,5 euro/hectolitru, sau Portugalia, care are 9,2 euro/hectolitru. Între această cotă foarte redusă de acciză pe care o practică România şi colectarea accizelor din industria berii, pot să spun că volumul colectărilor a crescut începând din 2009 de la 522 de milioane (de euro – n.r.), în 2010 la 553, în 2011 la 580 şi estimăm o cifră de peste 600 în anul 2012”, a precizat Dudaş, la o conferinţă dedicată agriculturii şi industriei berii.

În ceea ce priveşte ponderea pe care volumul accizei la bere o reprezintă în totalul accizelor la băuturile alcoolice, reprezentantul MFP a spus că această pondere, de asemenea, a crescut începând cu 2009, de la 56% până la 63,4%, iar în 2012 se estimează că va fi de 64%.

În plus, volumul accizelor colectate la bere reprezintă 3,2 – 3,3% din accizele totale colectate în România şi circa 1% din veniturile fiscale colectate de România.

”Iată că se poate ca un nivel foarte redus de acciză să asigure un volum mare de acciză colectată şi asta tocmai printr-o fiscalizare bună, printr-o securizare fiscală a domeniului”, a subliniat el, citat de Agerpres.

Referitor la celelalte impozite, Dudaş a reiterat faptul că la capitolul TVA România doreşte să prelungească mecanismul taxării inverse şi după primăvara lui 2013, când derogarea acordată de UE expiră, tocmai pentru că acesta a avut efecte pozitive în combaterea evaziunii fiscale în comerţul cu cereale.

La impozitul pe profit în ceea ce priveşte veniturile din cultura cerealelor şi plantelor tehnice există o facilitate importantă şi anume ca declararea şi plata să se facă o singură dată pe an, respectiv la data de 25 februarie a anului următor, tocmai pentru că fiscalitatea în acest caz ţine seama de sezonalitatea care afectează cultura cerealelor şi plantelor tehnice din vegetal.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit, directorul din MFP a arătat că România aplică, de asemenea, un sistem simplificat de percepere, dacă ne referim la persoanele fizice, în sensul că se reţine o cotă de 2% din venit în cazul valorificării produselor agricole către centrele de colectare şi către centrele de procesare industrială.

”Această industrie a berii a cunoscut o dezvoltare bună în ultimul timp şi, din punct de vedere fiscal, putem spune că este o industrie curată, adică asigură o colectare foarte bună a accizelor, care sunt plătite de producători. Din acest punct de vedre, aici apar nişte probleme ulterior pe lanţul de comercializare care duce către consumatorul final şi care nu afectează accizele, dar afectează celelalte tipuri de impozite, care şi ele sunt importante pentru buget, respectiv TVA, sau impozitul pe profit ori impozitul pe venit. Este foarte important în acest context să reuşim să păstrăm până la consumatorul final această curăţenie a industriei berii din punct de vedere fiscal şi să asigurăm acelaşi grad de fiscalizare şi de colectare până când berea ajunge în paharul consumatorului. Aici mai avem însă de lucru destul de mult”, a precizat acesta.

La rândul său, Constantin Bratu, directorul general al Asociaţiei Berarii României, a adăugat că, la nivelul Uniunii Europene, sunt cinci ţări – Spania, Bulgaria, Germania, România şi Malta – cu un nivel de acciză plus/minus 5%, deci similar cu cel practicat de România, care acoperă 40% din producţia de bere din UE.

”Practic, este o dovadă că dacă vrei să-ţi dezvolţi o industrie într-o ţară, o industrie care are puternice implicaţii pe orizontală şi pe verticală, trebuie să ai o politică fiscală adecvată. În ceea ce priveşte acciza, ştim cu toţii că ea este o taxă de consum şi, într-o statistică realizată de noi, care a fost publicată deja, arătam că un român trebuie să muncească în jur de 20-25 de minute pentru a-şi cumpăra un litru de bere, faţă de media europeană care este de opt minute, asta apropos de nivelurile celelalte de acciză în valoare absolută, niveluri care trebuie ponderate cu gradul Plato”, a precizat Bratu.