Totuși, o parte importantă a cheltuielilor vine din investigațiile imagistice și din tratamentele complexe, unde diferențele de tarif sunt evidente și pot ajunge la câteva sute sau chiar mii de lei.
O simplă vizită la dentist poate ajunge la mii de lei
Radiografiile dentare, indispensabile în stabilirea unui diagnostic corect, sunt de regulă primul pas pe care îl face pacientul. În cazul radiografiilor digitale 2D, prețurile sunt relativ accesibile: o radiografie retroalveolară sau una Bite-wing costă 60 de lei, iar o radiografie panoramică sau o teleradiografie de profil ajunge la 130 de lei.
Există însă și investigații mai costisitoare, precum un status bi-maxilar, unde tariful urcă până la 750 de lei, conform cifrelor publicate de DigiRay. În categoria radiografiilor digitale 3D, realizate prin tomografie computerizată cu fascicul conic (CBCT), costurile cresc semnificativ. O simplă investigație unidentară sau endodontică se situează la 210 lei, în timp ce o tomografie bi-maxilară ajunge la 630 de lei. Pentru cazurile complexe, cum ar fi analiza întregului craniu parțial, pacientul trebuie să achite în jur de 650 de lei, la care se pot adăuga măsurători sau prelucrări suplimentare, fiecare taxată separat.
Tratamentele propriu-zise ridică nota finală de plată
Dacă investigațiile reprezintă doar începutul, tratamentele propriu-zise ridică nota finală de plată. Un plan de tratament ortodontic și restaurator, împărțit pe etape, oferă o imagine clară asupra sumelor implicate. Prima etapă începe cu consultația de ortodonție și ortopedie dento-facială, evaluată la 250 de lei, urmată de o consultație de parodontologie, care costă 200 de lei. În etapa următoare, atunci când dintele necesită consolidare, se recurge la un pivot din fibră de sticlă sau o reconstrucție ranforsată, pentru care pacientul plătește 400 de lei. Dacă se impune și un tratament endodontic realizat de un specialist cu ajutorul microscopului, prețul crește la 600 de lei pentru un dinte monoradicular.
Etapele de restaurare coronară nu sunt nici ele ieftine. O reconstrucție coronară directă din compozit, de dimensiune extinsă, costă 420 de lei, iar pentru o reconstrucție frontală stratificată, suma ajunge la 500 de lei. Astfel, doar parcurgerea acestor etape poate depăși pragul de 2.000 de lei, fără a include alte proceduri suplimentare sau eventuale lucrări protetice ulterioare.
Astfel, devine evident de ce pentru mulți pacienți vizita la stomatolog nu mai este doar o problemă de sănătate, ci și una financiară. O radiografie aparent banală, urmată de un plan de tratament complex, poate transforma un simplu control într-o investiție de câteva mii de lei. În lipsa prevenției, aceste costuri cresc și mai mult, ceea ce explică de ce, în România, vizitele regulate la medicul dentist rămân o provocare nu doar din punct de vedere medical, ci și economic.
Românii se confruntă cu probleme serioase legate de sănătatea dentară
Barometrul Stomatologiei 2025, realizat pentru al șaptelea an consecutiv, evidențiază faptul că românii se confruntă cu probleme serioase legate de sănătatea dentară. Studiul arată că șase din zece persoane evită vizitele la dentist, motivând că nu au probleme cu dinții. În același timp, foarte mulți nu conștientizează legătura dintre sănătatea orală și cea a inimii și a vaselor de sânge.
Conform cercetării, mulți au dinți știrbi sau plini de carii. Studiul, realizat de Regina Maria Dental Clinics în ianuarie 2025 pe un eșantion de 1.000 de persoane, dintre care 54% din mediul urban, analizează comportamentul românilor în ceea ce privește accesarea serviciilor stomatologice și percepția asupra sănătății dentare.
Rezultatele arată că peste jumătate dintre români au carii dentare, iar aproximativ un sfert declară că suferă de afecțiuni gingivale, sângerări sau boală parodontală. O cincime dintre respondenți susțin că nu au avut probleme stomatologice, deși în ultimele 12 luni au prezentat sensibilitate dentară (8,8%) și pierdere a dinților permanenți (9,3%).
Doar puțin peste jumătate dintre români au mers la medicul stomatolog în 2024, dintre care o treime o dată pe an, un procent care a rămas constant în ultimii ani.
„Concluziile cercetării de anul acesta ne arată nivelul mic de conștientizare a problemelor din sfera sănătății orale. Gradul de incidență pe fiecare afecțiune este în creștere cu câteva procente, cu impact mai ridicat în mediul rural și pe categorii de vârstă din ce în ce mai mici. Numărul extracțiilor dentare este tot mai mare, iar acest aspect generează o nevoie în creștere de implanturi dentare, însă există un decalaj între extracții și tratamentul cu implanturi și o rată de intenție de a efectua astfel de tratamente în scădere”, a explicat dr. Ionuț Leahu, CEO Regina Maria Dental Clinics.
Cele mai frecvente motive pentru care românii merg la dentist sunt cariile dentare și plombele
Conform studiului, cele mai frecvente motive pentru care românii merg la dentist sunt cariile dentare, în creștere față de 2024, și plombele, care reprezintă 50,9% dintre cazuri.
Urmează depunerile de tartru (45,9%) și îngălbenirea dinților (37,1%). De asemenea, românii apelează la serviciile stomatologice pentru durere dentară (37%), sensibilitate dentară (35,8%), sângerări și afecțiuni gingivale sau boală parodontală (24,9%), precum și pentru abces sau infecție (21,6%).
Studiul arată și că rezolvarea problemelor dentare este amânată până când singura soluție disponibilă rămâne implantul dentar. Astfel, nevoia de implant dentar înregistrează o evoluție ascendentă, ajungând la 22% în 2025.
O evoluție ascendentă a înregistrat și nevoia de proteză dentară, atingând un procent de 14.1%. Totodată, nevoia de aparat dentar a crescut cu aproape patru procente, atingând o valoare de 9.1% din cazuri. În acest context, dr. Ionuț Leahu a subliniat că românii ajung la dentist în stadii avansate, când tratamentul devine costisitor și complex.
„Toate acestea ne arată că ajungem la dentist în stadii avansate, când tratamentul devine costisitor și complex, iar aceasta, ca un recul, ne va îngreuna și mai tare recuperarea sănătății dentare și menținerea acesteia pe termen lung. Mai mult, foarte puțini dintre noi înțeleg inter-relația dintre sănătatea orală și sănătatea generală. Boala cardiacă, principala cauză de mortalitate în România, precum și alte afecțiuni severe, își pot găsi sursa sau pot fi asociate cu afecțiunile dentare”, a completat specialistul.
