Amânarea plăţilor de la CNAS şi schimbarea modalităţii de calcul al preţurilor au retezat, anul trecut, o cincime din vânzările de medicamente în localităţile mici.
Dacă, la prima vedere, vânzările de medicamente au scăzut, conform celui mai recent raport al companiei Cegedim, cu „numai“ 1,7% la nivelul întregii pieţe, iar în farmacii cu 0,1%, o privire mai atentă asupra cifrelor arată că această diminuare nu a fost uniformă la nivelul pieţei. Astfel, dacă în marile oraşe vânzările de medicamente au crescut cu 8,3%, iar în cele medii au scăzut cu 1,1%, în oraşele mici şi în mediul rural s-au prăbuşit cu 18,2%. Şi toate acestea pentru că, de anul trecut, un ordin al Ministerului Sănătăţii impune stabilirea preţului medicamentelor în funcţie de preţul minim european al produsului. Astfel, nu numai că nu s-a schimbat nimic în bine, dar situaţia pieţei a fost chiar agravată de această reglementare, care a dat naştere unor numeroase controverse şi divergenţe în rândul părţilor implicate.
Culmea e că cel mai important efect vizat de noua reglementare era diminuarea preţului medicamentelor! Luate individual, într-adevăr, medicamentele care mai există pe piaţă s-au ieftinit. Şi totuşi, preţul mediu ponderat al celor eliberate pe bază de reţetă (Rx) a crescut, anul trecut, cu 4,6%. Cum se explică acest lucru? „Pentru a se proteja, companiile au retras de pe piaţă medicamentele cu preţuri mici, lansând în schimb produse mai scumpe“, arată Petru Crăciun, director general al Cegedim, companie de analiză şi studii de piaţă în sectorul farmaceutic. Astfel, preţul mediu al medicamentelor Rx care au ieşit de pe piaţă anul trecut era de 4,77 euro, fiind înlocuite de produse la un preţ mediu de 14,77 euro. Aşa au dispărut de pe piaţă 547 de medicamente, iar preţul mediu ponderat a crescut cu 7,4%. Rezultatul: în goana după cel mai mic preţ european, autorităţile au redus semnificativ accesul pacienţilor la medicamente.
Situaţia nu se va îmbunătăţi deloc anul aceasta: prelungirea termenelor de plată a sumelor pe care farmaciile trebuie să le primească de la CNAS îşi va arăta efectele, printre altele, prin sporirea numărului falimentelor din rândul farmaciilor. „Procentul de 75% farmacii în apropierea falimentului mi se pare extrem de verosimil. Am atras atenţia de mai multă vreme că 25% din farmacii sunt la limita funcţionării, dar asta era înainte de amânarea plăţilor de anul trecut“, spune Petru Crăciun.
Medicamentele cardio, circa 25% din piaţă
Un sfert din medicamentele vândute anul trecut pe piaţa locală au fost pentru tratarea bolilor cardiovasculare. Cum un studiu recent arăta că România se află pe locul patru în Europa la decesele cauzate de acest tip de boli, fiind principala cauză de mortalitate la nivel naţional, cele 356 de milioane de euro care au fost cheltuite pentru cumpărarea a 98,7 milioane de cutii de produse farmaceutice din această categorie nu ar trebui să ne mire deloc. Sedentarismul, alimentaţia proastă şi stresul sunt printre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare, dar, conform specialiştilor, un factor important este şi cel politic, prin bugetele mici alocate în mod repetat sectorului de sănătate. Şi cum acest lucru nu se va schimba nici în 2010, şansele de îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei rămân minime.
Scăderea în volum a pieţei cu 9,1% arată tuturor că avem o problemă semnificativă în asistenţă cu medicamente la nivel naţional.
Petru Crăciun, director general, Cegedim
Vânzările de medicamente în funcţie de grupa terapeutică
În volum, cele mai vândute medicamente au fost, anul trecut, cele pentru tratarea bolilor cardiovasculare, urmate de cele din grupa sistem digestiv şi metabolism (84,8 milioane de cutii, în valoare de 268,73 milioane euro).
