Libertatea academică, sub amenințare
Una dintre instituțiile care acordă premiile Nobel a tras un semnal de alarmă privind amenințarea libertății academice în SUA și în alte țări, avertizând că interferența politică ar putea avea consecințe negative pe termen lung, pe măsură ce oamenii de știință se pregătesc pentru anunțarea laureaților săptămâna viitoare. În timpul celui de-al doilea mandat, Donald Trump a implementat sau propus o serie de măsuri care, potrivit criticilor, ar putea limita educația și cercetarea științifică.
Ylva Engstrom, vicepreședinta Academiei Regale Suedeze de Științe, responsabilă pentru premiile la chimie, fizică și economie, a catalogat schimbările aduse de administrația Trump drept „imprudente”. „Cred că, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, acestea pot avea efecte devastatoare”, a declarat ea într-un interviu pentru Reuters.
„Libertatea academică … este unul dintre pilonii sistemului democratic.”
Reprezentanții administrației Trump resping acuzațiile
Reprezentanții administrației Trump resping acuzațiile privind restrângerea libertății academice, susținând că măsurile urmăresc reducerea risipei și stimularea inovării științifice în Statele Unite. Engstrom, membru și al consiliului de administrație al Federației Europene a Academiilor de Științe și Umaniste, nu face parte din comitetele care vor desemna câștigătorii premiilor la chimie, fizică sau economie.
Premiile Nobel, considerate de mulți cele mai prestigioase distincții științifice din lume, vor fi anunțate începând săptămâna viitoare, începând cu premiul pentru medicină sau fiziologie și încheind cu cel pentru economie. Fondate de inventatorul suedez Alfred Nobel, premiile recompensează realizări remarcabile în fizică, chimie, literatură și pace, și includ o sumă de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,2 milioane de dolari).
De altfel, Donald Trump a declarat de mai multe ori că ar merita Premiul Nobel pentru Pace, deși specialiștii consideră șansele sale minime.
Președintele american a propus reducerea bugetului Institutelor Naționale de Sănătate
În cadrul politicilor sale, președintele american a propus reducerea bugetului Institutelor Naționale de Sănătate, cel mai mare finanțator mondial al cercetării biomedicale, și desființarea Departamentului Educației, pentru a diminua rolul guvernului federal în educație și a lăsa mai mult control statelor. Administrația a indicat, de asemenea, că va prioritiza finanțarea programelor de „educație patriotică” și va limita la 15% numărul studenților internaționali admiși la universități.
„În ceea ce privește cercetarea, va fi o scădere semnificativă a ceea ce pot face și au voie să facă oamenii de știință americani, a ceea ce pot publica și a finanțării pe care o pot obține. Așadar, acest lucru va avea efecte majore”, a afirmat Engstrom, președintele comitetului de politică de cercetare al Academiei Regale Suedeze de Științe.
