Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Discover

Mașinile domină o piață mondială a luxului care a atins 1.161 miliarde de euro

Autor: | | 2 Comentarii | 3689 Vizualizari

Anul trecut piața luxului a urcat către 1.200 de miliarde de euro, valoare la care principalul contributor au fost mașinile de lux, urmate de bunuri personale și turism. Consumatorii chinezi sunt responsabili pentru o treime din comerțul cu bunuri personale de lux.

Un studiu realizat anual de firma de consultanţă Bain & Company pentru Fondazione Altagamma, asociaţia producătorilor italieni de bunuri de lux, relevă că piaţa mondială de produse de lux a crescut continuu în ultimii ani. Astfel, dacă în 2015, valoarea pieţei tindea către 1.000 de miliarde de euro, iar în 2016 valoarea acesteia a urcat uşor până la 1.080 de miliarde, anul trecut a vânzările mondiale de bunuri de lux au atins 1.161 de miliarde. Analiştii Bain & Company au luat în calcul pentru această a 16-a ediţie a studiului „Luxury Goods Worldwide Market” nouă segmente. Dintre acestea, cel mai puternic a fost şi a rămas cel al maşinilor de lux. Anul trecut piaţa vehiculelor din clasa  F (lux), inclusiv SUV-uri, a atins o valoare de 489 miliarde de euro, principalii exponenţi fiind, aşa cum arată datele JATO Dynamics, mărcile germane Mercedes-Benz, BMW şi Audi. Creşterea cu circa 6% a acestui segment nu este însă şi cea mai mare. Deşi are cea mai mică valoare dintre segmentele luate în calcul de Bain & Company – doar două miliarde euro – cel al croazierelor de lux a crescut în 2017 cu nu mai puţin de 14%.  Majorări importante, de câte 6%, au avut anul trecut şi segmentele alimentelor şi băuturilor de lux.

 

Europa şi chinezii

Un caz aparte este cel al segmentului bunurilor personale de lux care include confecţii, produse de înfrumuseţare, genţi, ceasuri, încălţăminte sau bijuterii. Deşi Europa rămâne principala zonă în care sunt comercializate astfel de bunuri, cu 33% din totalul achiziţiilor, adică 87 de miliarde, clienţii care au impulsionat din nou acest segment la nivel mondial sunt cei chinezi. Conform studiului realizat de Bain & Company atât în propria ţară cât şi la nivel mondial, cetăţenii chinezi au reînceput să cumpere bunuri personale de lux. Alimentat de creşterea încrederii consumatorilor, dar şi de dezvoltarea unei clase medii tot mai atente la tendinţe, comerţul cu produse de lux a crescut în China cu 15% până la 20 de miliarde de euro. Îndrăgostiţi de călătorii, cetăţenii chinezi au realizat multe achiziţii şi în afara propriilor graniţe, nu mai puţin de 32% din totalul pieţei mondiale a bunurilor personale de lux fiind generat de chinezi.

Graţie achiziţiilor făcute de cetăţenii chinezi, dar şi de cei ai altor state de pe glob, subsegmentele cu cele mai mari creşteri din zona bunurilor personale de lux au fost în 2017 cele ale bijuteriilor şi încălţămintei (+10%). Deşi ar putea fi considerat greşit drept subsegmentul cu cea mai mare valoare, cel al bijuteriilor a atins anul trecut doar 17 miliarde din totalul de 262 mld. aferent bunurilor de lux. Mult mai importante în această zonă sunt confecţiile (61 mld. euro), produsele de înfrumuseţare (54 mld. euro) şi genţile (48 mld. euro).

 

Obiceiuri de consum

În ciuda faptului că vânzările online sunt în vogă, în privinţa comerţului cu bunuri de lux, internetul nu este încă principalul canal de comercializare. Studiul menţionează că vânzările online de haine, pantofi, parfumuri, produse de înfrumuseţare, ceasuri sau bijuterii se află în creştere accelerată dar ocupau în 2017 doar 9% din total, în creştere de la 8% în anul precedent. Deocamdată, magazinele monomarcă rămân în vârful preferinţelor de achiziţie ale clienţilor cu 30% din vânzări, în scădere de la 31% în 2016. Totodată, comerţul cu ridicata rămâne cel mai important canal pentru bunurile personale de lux reprezentând aproximativ două treimi din totalul vânzărilor. Cu toate acestea, canalul de vânzare cu amănuntul a continuat să crească – cu circa 8% doar în 2017 – în parte ca efect al încercării companiilor de a controla din ce în ce mai mult experienţa oferită clienţilor.

O altă concluzie a studiului este că schimbarea de generaţii este principalul motor de creştere a pieţei luxului. Nu mai puţin de 85% dintre cumpărătorii de produse şi servicii de lux fac parte din generaţiile născute după anii `70. În plus, influenţa „millennialilor” în tendinţele de achiziţie este tot mai vizibilă şi împinge mărcile de lux să redefinească ce şi cum livrează clienţilor.

 

Viitorul luxului

Analiştii Bain & Company estimează că majorarea pieţei luxului va continua şi în următorii trei ani cu o rată anuală cuprinsă între 4% şi 5%, iar zona bunurilor personale de lux va urca până la 305 miliarde de euro în 2020. În următorii ani canalele de distribuţie vor evolua către o creştere accelerată a vânzărilor prin magazine de tip „discount” şi „aeroport” în detrimentul celor monomarcă, multimarcă sau specializate. Magazinele „fizice” vor genera în continuare circa 75% din totalul vânzărilor, în timp ce comerţul online va urca până la 25% în 2025. Odată cu această creştere a vânzărilor online magazinele tradiţionale vor trebui să îşi schimbe modelul de business. Ele nu şi-au pierdut rolul, dar trebuie să regândească modalităţile de atrage clienţii. În acest sens va trebui părăsit actualul sistem bazat pe simple tranzacţii pentru unul axat pe experienţe unice. Mai exact, în loc să îşi întâmpine clienţii cu acelaşi monolog menit să prezinte magazinul ca pe un templu şi marca drept o necesitate pentru cei care vor să fie în tendinţe, acestea vor trebui să se transforme în zone în care cumpărătorii să se simtă „acasă” şi să genereze un dialog real cu clienţii facându-i pe aceştia să înţeleagă că fac parte dintr-o experienţă unică şi distinctivă.

 

Cei trei giganţi din industria luxului

Un studiu realizat anual de Deloitte menţionează ca lideri ai industriei bunurilor personale de lux grupurile LVMH, Richemont şi Estee Lauder. Cel mai mare conglomerat, Louis Vuitton-Moet-Hennessy (LVMH), are baza în Franţa şi grupează 70 de mărci prestigioase cu venituri totale de 37,6 miliarde de euro în 2016. Pe locul secund în clasamentul veniturilor din producţia şi comercializarea de bunuri personale de lux se află Compagnie Financiere Richemont, cu afaceri în special în zona „haute horlogerie”. Cu venituri de 10,6 miliarde de euro în 2016, grupul elveţian a reuşit să se menţină în faţa americanilor de la Estee Lauder Companies care au realizat în acelaşi an venituri de 9,2 miliarde de euro (11,2 mld. USD). Totuşi, în timp ce veniturile Richemont au scăzut cu 4% faţă de 2015, cele ale Estee Lauder au crescut de la 8,8 mld. euro. Clasamentul Deloitte are pe locurile următoare nume mari ale industriei luxului precum Luxottica Group, Kering SA, Swatch Group, L`Oreal Luxe, Ralph Lauren Corporation, Chow Tai Fook, PVH, Rolex, Hermes sau Lao Feng Xiang.

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.