Cei mai mulți dintre oamenii de afaceri pe care i-am întrebat ce părere au despre obiectivele noului guvern au recunoscut că nu și-au făcut timp să citească programul de guvernare. „După aproape 26 de ani de la Revoluție nu mai cred nici în programe, nici în promisiuni“, ne-a explicat unul dintre milionarii aflați pe o poziție importantă în Top 300 Capital. De altfel, pesimiști sunt și analiștii economici. Profesorul de economie Cristian Păun este în primul rând un critic al noii filosofii de guvernare. „Nu cred în ideea de tehnocrat, adică o persoană complet independentă de lobby și de grupuri de interese, după cum nu cred nici în ideea Omului Nou care este pus în fruntea aceluiași sistem și pus să opereze cu oameni dominați de aceleași fobii și mentalități“, declară Păun, care recunoaște că are așteptări „reduse sau minimale“de la noul guvern. Această remarcă și-o susține cu mai multe argumente: „Este un guvern de avarie convenabil tuturor partidelor politice care în acest fel nu își vor asuma costul unor evoluții nefavorabile și vor internaliza eventualul succes. Apoi este un guvern cu perioadă de timp foarte redusă care nu va putea face mare lucru până când se schimbă procentele în Parlament și mai este un guvern de tehnocrați care are un sprijin politic limitat și care va fi mult mai dispus la compromisuri față de toate forțele politice. Pot să adaug și faptul că ministerele economice sau cu rol economic  – că despre ele pot vorbi – nu sunt conduse de oameni care să fie vârfuri în acest domeniu“, constată Păun. Cu toate obiectivele îndrăznețe ale lui Dacian Cioloș, nici antreprenorul Marius Ghenea nu privește cu ochi buni compromisul la care s-a ajuns în ceea ce privește guvernarea: „Nu am așteptări foarte mari, pare un guvern pentru liniștea următorului an, nu pare un guvern care va inova în vreun fel

actul de guvernare, cred ca mai mult va fi o încercare de a administra rezonabil activitatea României până la alegerile din 2016. Este păcat, deoarece, într-un fel, va fi înca un an pierdut.“ Deși a făcut numeroase greșeli și a fost printre campionii corupției, guvernul Ponta a reușit să obțină creștere economică. Iar noul guvern, ca să îndeplinească așteptările, este obligat să obțină cel puțin aceeași performanță. „Guvernul Ponta este o dovada că, deși cu multe probleme și nerealizări, un guvern cu susținere în Parlament și care își dorește rezultate economice, poate realiza acest lucru dacă are și suficient timp pentru implementare. Dar de la un Guvern pentru un an – nici acela întreg, pentru că vin Sărbătorile, așa că activitatea va începe de fapt în ianuarie și se termină prin septembrie, când începe campania electorală – nu poți avea mari așteptări“, crede Marius Ghenea. Un alt reprezentant al mediului de afaceri, Bogdan Pîrvu, CEO Adeplast, face și o mai rapidă radiografie a situației: „Noul guvern tehnocrat trebuie, ca pe termen scurt, să reușească menținerea stabilității economice și să pregătească calea pentru o guvermare politică în interesul cetățeanului.“

Scopul unui program de guvernare

Noul guvern a venit cu un program ce conține o serie de principii lăudabile, dar în care cifrele, calculele și prognozele nu prea și-au găsit loc. „Ținând cont ca noul guvern are un mandat limitat din punctul de vedere al duratei, cred ca acesta se va concentra mai mult pe gestionarea activităților curente ale țării și mai puțin pe reforme structurale care presupun o perioadă lungă de timp. Programul de guvernare conține multe idei și măsuri bune, dar care necesită un interval lung de implementare și un sprijin politic solid. Din păcate, în program nu se regăsește impactul măsurilor, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării sustenabilitatea acestora în raport cu situația economică actuală“, consideră și profesorul de economie Dan Armeanu. Ambițiile mari ale programului de guvernare, dar mai ales lipsurile acestuia sunt ușor de explicat. Documentul reprezintă un scop, acela de a îndeplini formalitatea obținerii votului în parlament, și nu un mijloc prin care se poate guverna. „Din păcate, conceptul programului de guvernare s-a demonetizat mult în ultimul timp și cu toate că este o prevedere legislativă a ajuns mai mult un instrument de a ajunge la guvernare“, observă Cristina Chiriac, președintele Asociației Naționale a Antreprenorilor.

Ce poate face guvernul Cioloș

Printre obiectivele enunțate de Dacian Cioloș, câteva chiar pot fi îndeplinite. Bineînțeles, nu este vorba de cele care țin de reforme structurale. „Consider ca fiind extrem de important pentru mediul de afaceri ca noul Guvern să accelereze procesul de investiții publice atât în infrastructură, cât și în educație și sistemul de sănătate“, spune Andrei Cârnu, directorul executiv al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. Chiar dacă mediul de afaceri ar primi un ajutor dacă aceste investiții vor deveni cu adevărat o prioritate, pe termen scurt oamenii tot nu vor simți o îmbunătățire. „Nu cred ca se va întampla nimic semnificativ nici în urmatoarele 12 luni, pentru ca un guvern cu un mandat de numai un an nu poate face astfel de commitment-uri majore cum ar fi prioritizarea investițiilor în infrastructură, mai ales ca acestea nu arată rezultate într-un an, ci pe termen ceva mai lung“, susține Marius Ghenea.
Prin urmare, pe lângă păstrarea stabilității macroeconomice, mai rămâne un singur domeniu în care românii își pot pune speranțe că guvernul Cioloș poate excela. „Un obiectiv al noului guvern, ținând cont și de experiența europeană a membrilor cabinetului, constă în debirocratizarea și eficientizarea procesului de absorbție a fondurilor UE, atât ca o alternativă viabilă la cheltuielile de investiții, dar și ca o modalitate de diminuare a presiunii cheltuielilor asupra deficitului bugetar“, spune Dan Armeanu. Dar și aici, cu toate că ar exista destulă expertiză, mandatul pare mult prea scurt pentru o reformă reală. În concluzie, cât timp așteptările sunt mici, orice performanță pe care o va obține guvernul Cioloș îi va aduce un mare plus de imagine în rândul opiniei publice. Pe de altă parte, în cazul unor eșecuri dureroase, toată lumea va compara rezultatele cu cele ale guvernării Ponta. Iar acesta este cel mai pesimist scenariu pentru România.  


Te-ar putea interesa și: