Mark Rutte cere reguli noi în NATO: majorarea cheltuielilor pentru apărare și securitate la 5% din PIB

Mark Rutte, actualul secretar general al NATO, propune creșterea cheltuielilor de apărare și securitate ale statelor membre la un total de 5% din PIB, într-o încercare de a răspunde presiunilor venite din partea președintelui american Donald Trump și de a consolida capacitățile alianței în fața amenințărilor actuale.

O propunere recentă venită din partea conducerii NATO vizează o creștere substanțială a bugetelor de apărare și securitate ale statelor membre. Mark Rutte, secretarul general al alianței, a sugerat ca bugetul alocat apărării să urce la 3,5% din PIB.

În plus, alte 1,5 procente ar trebui direcționate către proiecte mai largi de securitate, conform unor surse citate de Reuters. Această inițiativă vine pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice și al presiunilor americane pentru o implicare mai mare din partea Europei și Canadei.

NATO dorește creștere bugetară pentru apărare

Mark Rutte încearcă să aducă o nouă direcție în politica de apărare a NATO, propunând un prag de 3,5% din PIB pentru bugetul militar. În plus, el recomandă ca încă 1,5% să fie utilizate pentru alte nevoi legate de securitate.

Măsura este văzută de unii oficiali ca o soluție de compromis, care i-ar permite președintelui Donald Trump să revendice un succes diplomatic.

Astfel, summitul NATO din iunie, găzduit de Haga, ar putea oferi un cadru simbolic pentru un nou consens transatlantic.

Reacții prudente în rândul aliaților

Deși ideea a fost primită cu interes, mai multe capitale europene consideră obiectivul de 5% dificil de atins. Multe state membre invocă constrângeri politice și bugetare care limitează posibilitatea unor asemenea creșteri.

Actualul prag de 2% din PIB este respectat de 22 dintre cei 32 de membri NATO, dar chiar și așa, se consideră insuficient în contextul noii realități strategice. Rutte încearcă astfel să convingă aliații că este nevoie de o abordare mai ambițioasă.

Cheltuieli mai largi pentru infrastructură și reziliență

Detaliile legate de noile cheltuieli de securitate nu sunt încă definitive. Surse oficiale spun că în discuție ar intra și investițiile în infrastructura critică, cum ar fi modernizarea drumurilor și podurilor.

Acestea sunt considerate esențiale pentru mobilizarea rapidă a vehiculelor militare grele. De asemenea, ar putea fi incluse și proiecte pentru întărirea rezilienței civile în fața amenințărilor hibride.

Poziția NATO: fără confirmări oficiale, dar cu semnale clare

Întrebată despre inițiativa lui Rutte, purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a evitat o confirmare directă.

Totuși, ea a transmis că  Mark Rutte „a afirmat în repetate rânduri că este necesară o creștere a cheltuielilor pentru apărare pentru a îndeplini obiectivele de capacitate pe care aliaţii le vor conveni în curând şi pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a sarcinilor între aliaţi”.

În plus, Hart a menționat că „este probabil ca acest lucru să implice nu numai investiţii mai mari în apărare, în conformitate cu definiţiile convenite de NATO, ci şi investiţii suplimentare în domenii conexe, precum infrastructura şi rezilienţa”. Ea a subliniat că secretarul general colaborează îndeaproape cu aliații în pregătirea deciziilor ce vor fi luate la Haga.