Însă până la prima producţie mai trebuie să aşteptăm câţiva ani, perioadă în care investitorii au nevoie, pe lângă rezultate bune referitoare la zăcăminte, de un regim fiscal avantajos, predictibilitate şi de un sistem de redevenţe rezonabil.

Capital: Gazoductul Nabucco, unul din pilonii actualei strategii energetice a eşuat. Consideraţi că avem nevoie de o nouă strategie?
Mariana Gheorghe:
Cred cu tărie că România are nevoie de o strategie energetică pe termen lung. Aceasta trebuie să capitalizeze oportunitățile pe care le are România, dar să dea și soluțiile la provocările pe care le avem pentru a le capitaliza. România are în sectorul energetic trei valențe principale, și anume: factor de creștere economică, a doua poate aduce securitatea și independența energetică și a treia este vocația pe care o are sectorul energetic de a poziționa România ca un lider regional în acest sector. România are un mix energetic deosebit de diversificat. În portofoliul nostru de resurse energetice avem cărbune, hidro, hidrocarburi, nuclear și regenerabile.

Capital: În ce măsură este realist ca noi să fim un lider regional și pe ce ne bazăm?
MG:
Mixul energetic este un element puternic de valoare. A doua este poziția de tranzit, care ne permite această poziționare între Est și Vest și avem și o piață mare. Marea Neagră este de fapt o deschidere pe care am creat efectul domino. Până acum era o mare în care nu erau descoperiri de hidrocarburi importante. Anul trecut în acest joint venture cu cel mai mare explorator la mare adâncime din lume, ExxonMobile – are peste 200 de sonde, am făcut prima descoperire care a fost seminificativă și care a deschis interesul și celorlalte țări din vecinătatea noastră. Noi suntem cei mai avansați și avem potențialul de a avea o poziție mult mai bine-definită în această regiune.

Capital: Din punct de vedere strategic avem două noutăți în sectorul energetic. Pe de-o parte sunt descoperirile din Marea Neagră unde vor fi investiții de făcut. Pe de altă parte sunt gazele de șist. Ar fi mai bine să ne concentrăm pe una dintre ele sau să mergem pe diversitate?
MG:
Eu sunt un adept al diversității. La această oră știm că avem un potențial pe Marea Neagră. Avem o singură sondă forată în Marea Neagră la mare adâncime, dar și primul succes. În această lume a forajului la mare adâncime șansele de succes sunt de 1 la 5. Pe de altă parte însă noi vom avea prin 2019-2020 prima producție. Între acest moment, descoperirea din 2012, și 2020, ce facem noi este să reducem gradul de risc și gradul de incertitudine.
Potenţialul gazelor de şist încă nu este dovedit.De ce spuneam eu că diversitatea este bună pentru că trebuie să testăm, să vedem, care este potenţialul, iar apoi decizia trebuie luată în mod suveran şi conform principiilor democraţiei de către autorităţi.

Capital: În offshore va fi nevoie de alte redevenţe. Care credeţi că ar putea fi nivelul taxelor?
MG:
Sistemul taxelor în România include mai multe componente. Este sistemul de redevenţe, după aceea sunt taxele pe profit şi binenţeles şi celelate taxe corporative. Când vorbim de redevenţe, acestea sunt tipice legislaţiilor în care avem exploatarea resurselor naturale pe baza de concesiuni, acorduri de concesionare. În lume sunt trei sisteme: concesionare, împărţirea producţiei şi contracte de servicii.

Capital: Sistemul de concesionare este, din câte ştiu, şi cel mai avantajos pentru investitor?
MG:
Există avantaje, dar şi riscuri. Este însă sistemul promovat de majoritatea statelor europene. Sistemul de concesionare şi de redevenţe înseamnă că investiţia este făcută, de obicei, de investitorul privat şi recuperarea sau plata redevenţelor se face în acelaşi timp cu recuperarea investiţiilor.

Capital: Dar sistemul de concesionare este mai avantajos în momentul în care există şi predictibilitate fiscală.
MG:
Pentru noi, şi nu sunt doar cuvinte de propagandă, pentru investitorii din sectorul energetic, datorită ciclului investiţional foarte lung, contează mult acest lucru. De exemplu, noi am început proiectul din Marea Neagră în 2008. Durează 10-15 ani din momentul în care ai o idee, un interes până la momentul când începi producţia. Un ciclu investiţional lung are nevoie nu doar de potenţial, ci şi de cadru de operare, care să fie stabil şi predictibil.  

Capital: Veţi cere guvernului o perioadă de zece ani în care să nu schimbe redevenţele, cum s-a întâmplat, în 2004, la privatizarea Petrom?
MG:
La contractul de privatizare ce s-a obţinut a fost ca să rămână regimul care era dinaninte de privatizare pentru zece ani. Dar nu a fost doar pentru OMV Petrom, a fost pentru tot sectorul. Noi ne dorim, iar când spun noi nu mă refer doar la Petrom, o perioadă mai lungă de stabilitate, pentru că abia la sfârşitul deceniului vom începe să producem.

Capital: Care este câştigul românilor, în situaţia în care OMV Petrom este o companie românească, dar acţionarul majoritar este grupul austriac OMV. Compania poate oricând vinde gazul din Marea Neagră în altă parte. Şi atunci care ar fi câştigul românilor?
MG:
În primul rând ceea ce câştigă, şi ştiu că nu este destul de tangibil, este securitatea energetică. Securitatea energetică înseamnă accesul la resurse fără a depinde de alţii, şi acestea sunt resurse produse în România şi accesate de români. Cu alte cuvinte prioritatea pe care noi o avem pentru desfacerea produselor noastre este România. Şi oriunde în lume prima piaţă în care încerci să-ţi desfaci produsele este piaţa în care produci. Mai mult, România nu va mai depinde de Rusia sau de Ucraina.
Producând în România avem contribuţie la PIB, avem locuri de muncă. Noi direct şi indirect avem 80.000 de oameni care trăiesc ca urmare a activităţii Petrom. Taxele anuale pe care le plătim sunt de 2 miliarde de euro. Un alt mare avantaj este tot ce înseamnă transferul de know-how. Sectorul energetic nu mai este ca pe timpuri cu o rafinărie şi o sapă, este un domeniu tehnologic. Noi nu mai avem zone în care să facem o simplă forare şi trebuie să folosim tehnologie.
Nu are nicio relevanţă că 50% din Petrom este OMV, poate chiar ne ajută, pentru că 85-90% din profiturile noastre operaţionale le-am reinvestit, deci ca să creezi acest impact economic – locuri de muncă, pib, partea de taxe şi know-how – trebuie să ai resurse. Cred că toate aceste cifre vorbesc de la sine care este avantajul că facem producţie şi că avem Petrom-ul în România.

Capital: Dar atunci când vom avea acces la gazele din Marea Neagră, românii vor avea facturi mai mici la gaze?
MG:
Da. Este o dorinţă legitimă a oricărui consumator pentru că este un element important în bugetul familiei. La această oră România importă 20%, această componentă fiind foarte scumpă. Şi nu vorbesc că este foarte scumpă faţă de producţia domestică, dar şi faţă de alte preţuri europene.

Capital: Premierul Victor Ponta a anunţat recent că din 2014 redevenţele din România vor ajunge la la nivelul mediu al UE.
MG:
E foarte greu să spui că este nivelul UE. La concesiuni există redevenţe procentuale aplicate la venituri, la profit sau o combinaţie între cele două. Mai mult, unele procente sunt variabile, altele sunt fixe. Cele variabile diferă în funcţie de volume sau de preţ. Libertatea şi combinaţiile în Europa sunt mari. Mai există o dimensiune, pentru că în plus faţă de procentul de redevenţă sunt excepţiile – deduceri pentru off-shore, pentru zăcăminte mature, pentru adâncimi, deduceri pentru volum. Nu poţi să spui că este un nivel mediu european.

Capital: Totuşi nu simţiţi presiunea nevoii Guvernului de a încasa mai mult?
MG:
Da. O simţim şi este absolut normal. Am înţeles-o foarte bine când a spus că se vor aplica şi vor face o modificare a sistemului de redevenţe din România. Sunt peste 75 de resurse naturale, iar petrolul şi gazele dau 85-90% din totalul încasărilor din redevenţe. Trebuie găsit echilibru între nevoia statului pentru redevenţe mai mari, nevoia investitorilor de a avea cash-flow ca să continue să investească şi nevoile consumatorilor să aibă acces la un produs suportabil şi sustenabil.

Capital: Veţi fi de acord să plătiţi redevenţe mai mari şi mai devreme, întrucât declaraţia premierului era că intenţionează să le aplice chiar de la începutul anului viitor.
MG:
Ne vom angaja la discuţii, înţelegând aceste nevoi la bugetul de stat. Vom discuta constructiv ca să atingem un altfel de scop atâta timp cât este rezonabil în acest nivel optimal. Al doilea element este timpul. Această clauză pentru care, repet, nu suntem doar noi, ci toţi cei 44 de operatori din sectorul de petrol şi gaze, va fi ca în loc să se revoce şi să se schimbe regimul la sfârşitul lui 2014, deci în decembrie, să se facă mai repede. Şi binenţeles că atâta timp cât există un dialog şi unul rezonabil, şi constructiv putem să considerăm şi această intenţie._

De acum înainte, de la sonda aceasta până la decizia de dezvoltare, vom cheltui, în următorii 2-3 ani, un miliard de dolari în servicii de foraj şi explorare.

1.5 miliarde de lei sunt redevenţele achitate de Petrom în ultimii doi ani, ceea ce reprezintă peste 55% din toată suma colectată la bugetul statului de la toţi operatorii din petrol, gaze şi minerit


Te-ar putea interesa și: