Marele actor pe care l-a pierdut România. Ziua în care s-a stins o legendă a țării. Făcea haz de necaz

Marele actor pe care l-a pierdut România. Pe data de 28 august 1945, s-a stins din viață Constantin Tănase cunoscut mai ales pentru cupletele sale satirice față de clasa politică și corupția din acea perioadă.

29 august, ziua în care a murit marele actor și cupletist Constantin Tănase

Marele actor pe care l-a pierdut România. Constantin Tănase s-a născut la 5 iulie 1880, în Vaslui, fiul lui Ion Tănase, laborant de farmacie, și al Elenei, o femeie simplă care se ocupa de gospodărie.

Încă din tinerețe a manifestat o pasiune puternică pentru teatru, ceea ce l-a determinat să formeze o trupă de amatori. Primele reprezentații ale acesteia aveau loc în beciul casei, iar ulterior în hambarul locuinței, punând în scenă fragmente din piese precum „Meșterul Manole”, „Căpitanul Valter Mărăcineanu” și „Constantin Brâncoveanu”.

În Brăila, Constantin Tănase a legat o prietenie cu învățătorul și scriitorul Ion Adam, care i-a oferit, la vârsta de 18 ani, catedra din Cursești, Rahova, în condițiile în care urma să plece la studii în Belgia. Deși s-a descurcat relativ bine în rolul de învățător, Tănase a intrat în conflict cu directorul școlii și cu câțiva dintre colegii săi profesori.

În 1919, Constantin Tănase a înființat la București trupa de teatru Cărăbuș, prin care și-a propus să consolideze o tradiție de teatru de cabaret și revistă pe parcursul a două decenii. Această tradiție continuă și astăzi, mai ales prin activitatea Teatrului de revistă „Constantin Tănase”, care funcționează în continuare la adresa fostului „Cărăbuș” de pe Calea Victoriei, 33-35, în centrul Bucureștiului.

La 28 ianuarie 1942, Tănase a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” în gradul de Comandor.

Constantin Tănase a fost celebru pentru cupletele sale, care satirizau clasa politică de la acea vreme

Cupletele sale (cuplet – piesă muzicală cu conținut vesel sau satiric, de cele mai multe ori inspirat de actualitățile perioadei) erau extrem de apreciate de public, deoarece foloseau satira pentru a critica politicianismul, corupția și indiferența față de nevoile cetățenilor, creând un tip de divertisment care, dacă nu-i alina, măcar le oferea un mod de a „face haz de necaz”.

Un astfel de exemplu este cupletul „Dă, Doamne!”, care prezintă într-un mod comic și exagerat imagini ale unui viitor improbabil. Textul ironizează dorința oamenilor de prosperitate și satirizează utopiile sociale.

„Dă, Doaaamne!

Ce-o să fie o să fie

O să fie o bogăţie

Cu n-a fost şi nu mai este

Decât numai în poveste

O să fie un bairam

Ca-n sânul lui Avram

Şi de sus, măi, tam nesam

O să plouă cu salam

Dă, Doaaamne!

Ce-o să fie ce-o să fie

Straşnică minunăţie

Din fântâni va curge bere

Numai lapte şi cu miere

Pe ogoarele golane

O să crească macaroane

Şi pe oricare maidan

O să calci pe parmezan

Dă, Doaaamne!

Ce-o să fie ce-o să fie

O să fie-o grozăvie

Leul o să fie cât carul

Şi doi bani va fi dolarul

Şi-o s-ajungă americanii

Să cerşească gologanii

De-o să facă atuncea ei

Împrumut la noi în lei

Dă, Doaaamne!….”

Constantin Tănase a murit la București pe 29 august 1945. Au circulat zvonuri potrivit cărora actorul ar fi fost ucis de Armata Roșie invadatoare. Conform acestei versiuni, Tănase continua să joace în București, la un an după sosirea trupelor ruse, și ar fi fost ucis din cauza satirei sale la adresa soldaților ruși, care obișnuiau să „rechiziționeze” bunurile personale vizibile, în special ceasurile, pe care le cereau spunând „Davai ceas”.