În cursul zilei de miercuri, ambasadorul britanic pe lângă UE, Tim Barrow, va înmâna personal preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea prin care executivul de la Londra notifică activarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona.

Din acel moment începe numărătoarea inversă pentru stabilirea, prin negocieri, a condiţiilor ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar şi a viitoarelor relaţii dintre această ţară şi UE, inclusiv relaţii comerciale, proces care conform aceluiaşi articol din tratat ar trebui să fie finalizat într-un termen de doi ani.

La Londra, tot miercuri, premierul Theresa May se va prezenta în faţa Camerei Comunelor pentru a informa deputaţii că a activat articolul 50.

După ce va primi scrisoarea, Donald Tusk va face o scurtă declaraţie de presă, iar a doua zi va trimite celorlalţi 27 de lideri europeni un proiect privind liniile directoare ale negocierii Brexitului, acest mandat de negociere urmând să fie definitivat până la summitul UE din 29 aprilie, convocat special pentru această temă.

La negocierile care vor urma, premierul Theresa May va urmări să obţină un acord care să mulţumească toate cele patru entităţi ce alcătuiesc Regatul Unit, în special Scoţia, care ameninţă din nou cu secesiunea.

Dar în cadrul acestor tratative vor fi abordate numeroase chestiuni sensibile asupra cărora poziţiile oficialilor de la Londra sunt în prezent foarte îndepărtate de ale celor europeni, cum ar fi costul pe care Marea Britanie îl va suporta în virtutea actualelor ei angajamente faţă de bugetul comunitar sau statutul imigranţilor comunitari în Marea Britanie, statele blocului comunitar insistând îndeosebi pe menţinerea libertăţii de circulaţie a forţei de muncă.

Problema imigraţiei a jucat un rol determinant în decizia britanicilor de a vota la referendumul din 23 iunie 2016 majoritar pentru ieşirea din UE. Totuşi, ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, a recunoscut că limitarea primirii imigranţilor va trebui să fie selectivă, întrucât există sectoare economice şi servicii publice care au nevoie de forţă de muncă venită din străinătate.

Pe de altă parte, David Davis a respins posiblitatea ca ţara sa să plătească suma de circa 60 de miliarde de euro, care conform unor estimări ar corespunde acelor angajamente. El a dat, de asemenea, asigurări că guvernul de la Londra a elaborat 'planuri de urgenţă' pentru eventualitatea în care nu-şi va atinge obiectivul de a conveni un acord comercial cu UE.

Oficiali britanici citaţi de publicaţia The Guardian consideră că scenariul unei încheieri a negocierilor fără un acord ar echivala cu o situaţie de haos. Însă premierul May a sugerat de mai multe ori că, în lipsa unui acord convenabil pentru ţara sa, ar prefera mai degrabă ca negocierile cu UE să se termine fără un acord.AGERPRES

Te-ar putea interesa și: