Procedurile legale si expertizele tehnice costisitoare ii sperie pe majoritatea intreprinzatorilor, care si-au pus in gand sa inalte blocurile existente cu inca un etaj-doua. In urma cu doi ani, o firma bucuresteana de constructii, secondata de primarul sectorului trei de la acea data, Sorin Paliga, se laudau ca vor mansarda toate blocurile de patru etaje din acea zona a Capitalei. Proiectul a picat, iar arhitectul sef al Primariei sectorului trei, domnul Stefan Dumitrascu, afirma ca in ultimul an s-a eliberat o singura autorizatie pentru mansardare.
La fel au patit si alte firme de constructii din tara care s-au gandit sa exploateze aceasta oportunitate, de a construii apartamente noi, fara a avea nevoie de terenuri si bransari de utilitati – apa, canal etc Numai ca socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ si aproape toate au fost nevoite sa renunte. Iar acolo unde s-a mers pana la capat, spun specialistii, nu s-a realizat chiar ceea ce se dorea, mansardele fiind anoste sau si mai rau, cheltuielile mult prea mari, fata de cat se prevazuse. Acest lucru se datoreaza in primul rand costurilor foarte mari cu expertizele tehnice (privind structura de rezistenta), de ordinul zecilor de milioane de lei. In plus, partea administrativa si juridica este anevoioasa (semnaturi de la toti proprietarii de apartamente din bloc, cedari de drept de proprietate a spatiilor comune etc.), iar in momentul in care vecinii ridica si pretentii materiale, chiar costisitoare.
In Bucuresti, este foarte putin probabil sa se nasca prea curand un fenomen al mansardarii blocurilor vechi. Arhitectii generali de sector considera aceste procedee drept delicate si cred ca trebuie bine analizate, argumentand ca blocurile sunt deja paradite si au in mare parte un regim de inaltime foarte mare, care nu prea mai lasa loc ridicarii pe verticala.
In Ploiesti insa, chiar municipalitatea vrea sa experimenteze mansardarea unui ansamblu de blocuri si sa demonstreze eficacitatea ei, pentru a putea „clona” apoi proiectul pilot pe care-l va pune in practica, ne-a marturisit Simona Munteanu, arhitectul sef la Primaria Ploiesti. Trei sferturi din blocurile ploiestene au regim mic de inaltime, sunt cu patru etaje si ar putea fi mansardate. Trebuie totusi mai intai sa fie bine expertizate cladirile si luat fiecare caz in parte, adauga domnia sa. Demararea proiectului a fost mai usoara pentru ca se lucreaza pe o structura de bloc inceputa inainte de 1989 si neterminata si nu pe un bloc deja locuit. S-a schimbat doar proiectul si se va lucra cu ghips carton, atat la exterior cat si compartimentarile interioare, afirma directorul de proiect, arhitect Alexandru Mircea.
„Avantajul mansardarii ar fi acela ca investitiile initiale in achizitionarea de teren si realizarea infrastructurii, dispar, iar cele legate de conectarea la utilitatile existente – apa, canal, curent electric, telefonie etc. – se diminueaza mult. Ramane doar costul realizarii unei structuri usoare, simple ca principiu de constructie, cu materiale de compartimentare de asemenea usoara si cu materiale obisnuite de acoperire a structurii acoperisului”, afirma arhitect Carmen Adam, reprezentanta a firmei Velux, pentru a-i incuraja pe cei care vor sa raspandeasca mansardarea.    

Etapele necesare obtinerii autorizatiei de construire pentru mansardarea unui bloc

1) Obtinerea acordului tuturor locatarilor din bloc si acceptul acestora pentru cedarea unor spatii-proprietate comuna (terasa blocului) pentru folosinta individuala.
2) Efectuarea unei expertize tehnice a structurii de rezistenta.
3) Obtinerea certificatului de urbanism pentru lucrarile de inlocuire a invelitorii tip terasa cu invelitoare tip sarpanta si transformarea lui in spatiu de locuit (pentru dosar se cer avizele si documentele obisnuite pentru o lucrare de constructii: cerere tip, plan de situatie la scara 1/500 sau 1/2000, memoriu de descriere a investitiei, taxa)
4) Se depune dosarul pentru autorizatia propriu-zisa de construire, in care se afla: certificatul de urbanism, proiectul realizat de specialist, cerere tip, chitanta pentru plata a 1% din valoarea declarata a investitiei, avizele furnizorilor de utilitati, avize de Mediu, Pompieri, Sanepid, Aparare Civila.

Rusii experimenteaza mansardarea
In Lytkarino, un cartier al Moscovei, ministerele lucrarilor publice din Rusia si Danemarca au pus la punct un proiect pilot privind mansardarea unui bloc cu patru etaje, cu o terasa de 680 mp. A fost ales Lytkarino, pentru ca aici se aflau numai blocuri identice, construite in aceeasi perioada. Compania daneza Velux, care activeaza si in Romania a fost direct implicata in activitatea de proiectare si organizare de santier si, potrivit informatiilor oferite de reprezentantul acesteia arhitect Carmen Emanuela Adam, pe tot timpul lucrarilor locatarii apartamentelor deja existente au stat in cladire. A fost folosita o structura de lemn usoara a capriorilor si grinzilor, care a fost asamblata pe teren, iar o data cu mansardarea a fost renovata fatada si izolata termic. La terminarea lucrarilor, noua apartamente noi, de mansarda, cu suprafete cuprinse intre 44 si 72 mp au fost date in folosinta.
Reprezentantii Velux cred ca astfel de proiecte ar putea fi viabile si in Romania, daca autoritatile statului le-ar oferi atentie. „Peste tot in lume, dar mai ales in tarile cu probleme economice, asa cum este si Romania este nevoie acuta de spatii de locuit. In tarile dezvoltate economic, problema locuintelor a fost in mare parte rezolvata cu multi ani in urma, prin diferite metode: fie municipalitatea sau investitori particulari au consolidat si renovat cladiri vechi, amenajand si spatiile nefolosite anterior, fie au construit altele noi. Mansardarea cladirilor existente este o varianta de a obtine spatii noi cu cheltuieli mici, care a fost aplicata pe o scara larga in tarile dezvoltate economic. In mare parte s-a facut pe blocuri cu acoperis terasa, construite acum mai bine de 15, 20 de ani”, afirma arhitect Carmen-Emanuela Adam, reprezentanta a firmei Velux.