Mafia caselor lasa pe drumuri proprietari si cumparatori

Rodica Bruma este proprietar de drept al apartamentului de doua camere din blocul din Bdul Unirii nr. 14, din Bucuresti. La 8 august 2000, cind sa-si plateasca impozitul pe casa, a aflat de la Administratia Financiara ca, i dreptul propriei locuinte, figura ca proprietar o alta persoana.”Am avut un soc cind mi-a spus functionara de la ghiseu ca apartamentul era trecut pe numele unei anume Para Mirela”, povesteste ea. Locuinta detinuta de o persoana singura, lipsita de aparare, a intrat i vizorul

Rodica Bruma este proprietar de drept al apartamentului de doua camere din blocul din Bdul Unirii nr. 14, din Bucuresti. La 8 august 2000, cind sa-si plateasca impozitul pe casa, a aflat de la Administratia Financiara ca, i dreptul propriei locuinte, figura ca proprietar o alta persoana.
„Am avut un soc cind mi-a spus functionara de la ghiseu ca apartamentul era trecut pe numele unei anume Para Mirela”, povesteste ea. Locuinta detinuta de o persoana singura, lipsita de aparare, a intrat i vizorul traficantilor, mai ales ca era situata central.
Falsurile au deschis usa institutiilor statului. Asa a ajuns ca apartamentul sa fie vindut, printr-un contract fals, fara stirea proprietarului de drept.
Cu buletin de identitate si o procura falsificate, plus un anunt la mica publicitate, de pierdere a contractului casei, au fost scoase de la Romconfort duplicate dupa documentul original de proprietate. Angajatii Romconfort au fost orbi la falsuri si chiar la greseala de nume din anunt de la ziar: Bruna, nu Bruma!
Certificatul de cadastru si cel fiscal au fost scoase pe baza aceluiasi buletin fals. Nici aici institutiile statului precum Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie si biroul de carte funciara nu au observat falsul grosolan.
Contractul de vinzare-cumparare figureaza ca autentificat de notarul Ioan Negrea, care invoca isa faptul ca nu avea de unde sa stie cum arata adevarata Bruma.
Prinde orbul, scoate-i ochii
Mirela Para nu e de gasit. Doar mama, care afirma ca nu si-a vazut fiica de mai multa vreme, ca ultima oara stia ca a fost prin Ungaria, prin Cipru. Nedind de urma fugarei, politia a batut pasul pe loc i prinderea traficantilor. Totusi, prin proba grafologica s-a dovedit falsul, iar Rodica Bruma a redevenit proprietar i acte. Dar tot nu are liniste. Administratorul refuza i mod sistematic sa-i primeasca banii la itretinere. Prin prisma experientei traite, ea traieste acum cu spaima ca o sa-i fie luata casa i instanta, pentru neplata itretinerii. Mai ales ca a avut mai multe divergente cu administratorul, actionind chiar i judecata pe fiul acestuia pentru lovire.
O multime de oameni sunt tracasati de teama sa nu-si piarda locuinta. Ca sa nu mai vorbim de cumparatorii care ramin cu banii dati. S-au format adevarate retele care se ocupa de furtul caselor. in ultimii cinci ani, politia a identificat peste 8.600 de astfel de cazuri, ceea ce reprezinta aproximativ 10% din totalul infractiunilor de iselaciune. Gheorghe Deac, ofiter specialist la Directia de Prevenire si Combatere a Criminalitatii, spune: „Escrocii si-au perfectionat modul de operare. Unele sunt falsuri atit de bine itocmite, icit sunt foarte greu de identificat si de catre un expert.” Fenomenul a atins o amploare alarmanta i 1996, cind politia a iregistrat 2.600 de cazuri, fata de aproximativ 2.000 i anul trecut. Cum i cazul Bruma a fost falsificat numai buletinul de identitate si s-a itocmit o procura falsa, contractul real fiind obtinut cu concursul institutiilor statului, se poate banui ca nu s-a urmarit neaparat icasarea unor sume de bani, cit detinerea cu acte a aceleiasi case.
in procedeul denumit de politisti „suveica”, tinta este clar iselarea cumparatorilor care ramin fara banii strinsi itr-o viata. Ce iseamna suveica? Hotii afla datele personale ale proprietarului, pe care le trec itr-un buletin fals si itr-o procura falsa.
Cu un contract de vinzare-cumparare itocmit pe calculator, isi vind locuinta itre ei, pina se pierde urma contractului fals. Astfel, cu un contract aparent legal (i fapt, el are o baza falsa) vind casa unui cumparator de buna-credinta. Iau banii si dispar. „Furturile se bazeaza adesea pe dorinta omului de imbogatire, de chilipir: ori a vinzatorului, ori a cumparatorului. Lipsa de cultura a omului, zgircenia de a plati pretul pietei, dar si zgircenia de a apela la avocat fac dintr-o serie de persoane victime sigure pentru hoti”, atentioneaza L