Bugetul pentru anul viitor prevede venituri de 231 miliarde lei, cheltuieli de 252 miliarde lei, cheltuieli de personal 57 miliarde lei şi asistenţă socială 79 miliarde lei. De asemenea, Sănătatea, Educaţia şi Apărarea primesc bani mai mulţi în 2016. Peste 2.000 de şcoli vor fi reabilitate şi modernizate cu 1 miliard de euro mai promite Ministerul de Finanţe. Investiţiile vor fi prioritizate de o direcţie nouă din Ministerul Finanţelor care va decide care proiectm ai primeşte bani şi care nu în funcţie de necesitate. Doar ministerele campioane la investiţii primesc bani mai mulţi în 2016, codaşii clasamentului vor fi penalizaţi la bani.

Capital: Care e cadrul macroeconomic pe care se construieşte bugetul pentru 2016?
Anca Paliu Dragu:
Bugetul se construieşte pe cadrul macroeconomic aşa cum a fost prognozat de CNP pe baza modelului validat de Comisia Europeană, de exemplu. În acest cadru macro avem în vedere o creștere reală de PIB de 4,1%, un PIB nominal de 746,6 mld. de lei, avem creșteri semnificative pe consum, și un deficit de cont curent de 1,2% din PIB. Deficitul bugetar va fi de 2,95%. Creșterea din consum e superioară ritmului creşterii reale a PIB-ului real și se bazează desigur pe aceste creșteri salariale și reduceri de TVA. Practic vor fi mai mulți bani disponibili în economie care se vor îndrepta într-o oarecare măsură către consum. Avem o creştere a consumului gospodăriilor de 4,4 % față de anul anterior. Cursul euro/leu avut în vedere e de 4,44 lei pentru un euro. Și inflația este de 1,8% decembrie față de decembrie anul anterior, şi 0,5% ca medie anuală.

Capital: Ce sumă este alocată pentru investiţii pentru 2016?
A.P.D.:
Pentru 2016 avem o alocare de 37,7 mld. lei pentru investiții. E o sumă superioară nivelului preliminar de execuție pentru 2015 pe care îl estimăm la 33 de miliarde de lei. Acești bani se duc pe domenii pe care le considerăm importante, în Educație, în special în Cercetare-Dezvoltare unde alocăm cu 23% mai mulţi bani ca anul acesta, sunt alocări suplimentare şi pentru Sănătate, respectiv de 3,1 mld. lei şi Apărare Națională, unde alocarea va fi de 1,7% din PIB, cu 0,4% mai mult faţă de acest an. Educația va primi 3,6% din PIB ca alocare. Trebuie să considerăm toate resursele pentru aceste cheltuieli. De exemplu la Sănătate şi Educație cheltuielile vin din mai multe resurse, respective din alocări la nivel central, local sau fonduri europene. La Sănătate avem 4,2% din PIB pentru 2016, superior unui 4% pentru 2015.

Capital: Cum se face prioritizarea proiectelor de investiţii?
A.P.D.:
Investiţiile vor reprezenta 5,1% din PIB, comparativ cu 4,7% estimat pentru acest an, adică 37,7 miliarde lei. Este o prioritizare în interiorul bugetului fiecărui ordonator de credite. Ca şi domenii ne uităm la Educație, Apărare, Sănătate. Dar în interiorul fiecărui buget, fiecare ordonator de credite s-a uitat la o prioritizare a proiectelor, prioritizare pe care o vom vedea în curând. Avem un proiect de reabilitare a şcolilor. Avem în vedere 2.800 de şcoli care au nevoie de reabiilitare, de chestiuni simple, apă curentă, toaletă. Suma suplimentară, respective un miliard de euro pentru aceste lucrări va fi alocată prin Ministerul Dezvoltării.

Capital: Dat fiind caracterul incert al finalizării acestora, nu cumva şansele ca multiplicatorul fiscal să fie unul subunitar cresc considerabil?
A.P.D.:
În proiectul pentru 2016 vom continua proiectele începute în anii precedenți. Sunt și proiecte noi pe care ministerele le vor prezenta în zilele următoare. Nu se pot finaliza toate proiectele în anii următori. Ce vom face în cursul anului va fi să accelerăm lucrul în cadrul acestei unități de prioritizare a proiectelor publice, o unitate care se înființează la Ministerul Finaţelor. Pe baza acesteia dorim să introducem o bugetare multianuală a proiectelor care să asigure pentru anii viitori finalizarea proiectelor începute. Într-adevăr e o uriașă problemă această pierdere de resurse publice, oricum foarte reduse în comparaţie cu alte ţări europene dar cu atât mai mult folosirea resurselor în proiecte cu valoare adăugată scăzută sau cu valoare socială scăzută atunci aceasta înseamnă o defectuare defectuoasă a resurselor publice. Şi suntem conştienţi de ea şi încercăm să corectăm în cursul anului 2016.
De exemplu sunt tot felul de proiecte de investiţii în zone în care nu se justifică, fie ca număr de cetățeni sau poziţionare. Trebuie să fie corelate cu nivelul comunității locale şi să asigure valoare adăugată. Este posibil să avem şi situaţie în care proiecte în curs de derulare şi nefinalizate să fie închise.

Capital: Care e motorul economiei în 2016? Consumul sau investiţiile?
A.P.D.:
Pentru 2016 ritmul de creștere al consumului e unul ridicat. Totuși investițiile au un ritm și mai ridicat. Pentru că aici avem şi investiţiile publice şi cele private. Noi ne  bazăm pe faptul că prin această stabilitate şi predictibilitate fiscală pe care o oferim mediului de afaceri, încrederea mediului de afaceri în econmie crește și ca atare investițiile vor accelera. Fiecare firmă va putea să îşi facă un plan de afaceri fără să îi fie frică că se vor schimba regulile jocului în timpul jocului.

Capital: Pe ce principii s-au împărţit banii în buget?
A.P.D.:
Pe partea de investiții principiile au avut în vedere pe de-o parte proiectele în derulare, proiectele noi dar și o estimare cât mai reală a posibilității de implementare a acestora. În cazul multor instituții vedem o execuție slabă a investițiilor la 10 luni. Asta s-a întâmplat şi în anii precedenţi. Înseamnă că acolo avem o capacitate investițională scăzută de a implementa proiecte de investiţii. Pentru acele instituții am aplicat corecții corespunzătoare. Înseamnă că am făcut o alocare de resurse pe baza unui estimat de execuţie la sfârşitul anului 2015.

Capital: Câţi bani primeşte Ministerul Transporturilor pentru investiţii ?
A.P.D.:
Ministerul Transporturilor primește mai mult în 2016, suma totală crește de la 4 mld. de lei la 5,4 mld. de lei.
Capital: Dat fiind mandatul de maxim un an intenţionaţi să modificaţi Codul fiscal?
A.P.D.: Nu dorim să facem modificări substanțiale. Pentru că noi vorbim această predictibilitate fiscală. Dacă sunt nevoie de clarificări asta putem decide pe măsură ce aplicăm legea. Dar în niciun caz nu dorim introducerea sau eliminarea unor taxe şi impozite.

Capital: Cum se explica schimbarea de atitudine pe marginea deficitului structural?
A.P.D.
: Am avut câteva alegeri de făcut. Opţiunea principală a fost meţinerea stabilităţii şi predictibilităţii fiscale. În anii precedenții când lucram cu mediul de afaceri, principala critică era instabilitatea sistemului fiscal din România. Toţi se plângeau de faptul că nu îşi pot face bugete, nu îşi pot programa investiţii. Atât firmele mici cât şi firmele mari care aveau firme mamă importante în spate. Vorbim de un Cod fiscal extrem de dezbătut în 2015, care a fost însuşit de mediul de afaceri şi ca atare am decis să păstrăm în integralitatea lui Codul fiscal.

Capital: La cât a ajuns deficitul bugetului de pensii?
A.P.D.:
Deficitul bugetului de pensii va fi de 14 mld. de lei în 2016 față de 18 mld. de lei în 2015. Scăderea vine în condiţiile în care, conform legii pensiilor speciale, începând cu 2016, pensiile speciale se plătesc de la bugetul de stat. Ponderea pensiilor speciale nu e una mare. Dar e de discutat principiul. E datoria noastră a tuturor, a societății civile, a presei să discutăm oportunitatea unei  pensii speciale într-o economie ca cea a României.

Capital: Cât de oportună e majorarea salariului minim în 2016?
A.P.D.
: Am iniţiat un studiu prin care să vedem în ce măsură ar eroda competitivitatea României şi astfel ar fi afectată întreaga economie românească. Ca urmare a acestui studiu vom decide şi posibilele tranşe în care vor fi făcute aceste creşteri salariale. La nivelul Uniunii Europene, multe state membre realizează creşterea salariului minim pe baza unor modele economice foarte clare prin care se pun în echilibru, se pun în aceeaşi pagină, toate aspectele care decurg din creşterea salariului minim, aspecte pozitive şi negative, astfel încât creşterea salariului să nu se facă ad-hoc şi să nu afecteze economia.

Capital: Ce se întâmplă cu programul Prima Casă anul viitor?
A.P.D.:
Programul Prima Casă a fost un program de succes. Au fost acordate peste 160 de mii de credite prin acest program. A dat un suflu în economie într-un moment dificil. În acest moment analizăm oportunitatea acestui program și avem în vedere diferite variante. De reducere graduală, de modificare a condițiilor de acordare. Dorim să recalibrăm acest program la condiţiile de piață actuale. Luăm în calcul să modificăm plafoanele de credit pe care le putem acorda și marjele de dobândă . Mai exact, volumul şi costul acestui program.

EXPERIENȚĂ
Analist economic – Direcția Generală pentru Afaceri Economice și Financiare, C.E.
Februarie 2013 – până în prezent (3 ani și 9 luni)

Economist, Fondul Monetar Internațional, Biroul Regional pentru România și Bulgaria, București
Septembrie 2001 – ianuarie 2013 (11 ani și 4 luni)

Economist, Direcția de Reglementare și Autorizare, Banca Națională a României
August 2000 – August 2001 (1 an)

Economist, Direcția de Refinanțare și Operațiuni de Piață Monetară, Banca Națională a României
Octombrie 1996 – iulie 1999 (1 an și 9 luni)

EDUCAȚIE
2002 – 2010 ​Doctorat în Economie. Academia de Studii Economice, București, Facultatea de Finanțe și Bănci. Teza: „Mecanisme pentru asigurarea stabilității financiare la nivel internațional“

Martie-Aprilie 2012​„Finanțe pentru macroeconomiști“. Institutul FMI, Washington, DC.

Septembrie-Noiembrie, 2004​„Programe și politici financiare“. Institutul FMI, Washington, DC. Certificat

2003-2006​ Masterat – Specializarea: Politici Publice și de aderare la UE. Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București. Teza: „Aderare la UEM: convergența nominală și reală“


Te-ar putea interesa și: