In schimb, actele normative sunt in continuare introduse pe usa din dos, ministerele au prestatii inegale, de la sublim la ridicol, ca si directiile din teritoriu, iar prefecturile exceleaza prin opacitate.
Structurile guvernamentale, indeosebi ministerele, continua sa ignore Consiliul Economic si Social (CES), care ia cunostinta de 80-90% dintre actele normative direct din presa sau din Monitorul Oficial. Informarea societatii civile, consultarea acesteia si feed-back-ul de care orice guvernare transparenta si eficienta ar avea nevoie, raman palide.
Ordonantele se discuta in cabinete bine inchise
Presedintele Confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania, Iacob Baciu, vicepresedinte al CES, este satisfacut de faptul ca, formal, dialogul social a inceput sa functioneze la nivelul ministerelor si prefecturilor, prin infiintarea comisiilor tripartite. „Transparenta este insa altceva. La nivel local, bugetele se adopta fara consultarea societatii civile. Iar la nivel central, este mai curand un dialog al surzilor. Mai transparente sunt ministerele care administreaza sectoarele bugetare: Educatia mai mult, Sanatatea mai putin, unde avem o mare problema cu CNAS. La Industrie, lucrurile se complica: reesalonari, gauri negre care trebuie acoperite. Dintre ordonantele de urgenta, doar 2-3 au trecut mai intai prin CES, dar acestea nu sunt adesea discutate nici la minister, sau se discuta in cabinete bine inchise. Primului-ministru i se spune cu totul altceva.i Cei de la putere ar trebui sa aiba curajul raspunderii, dar, din interese economice sau politice, prefera sa lase loc unei credibilitati indoielnice, care se vede rau, mai ales pe plan extern.”
Dl Florian Costache, presedintele Patronatului National Roman, vicepresedinte al CES, este de alta parere: „Daca suntem ultima dintre tarile candidate la aderarea in UE este pentru ca, pana acum, guvernantii n-au consultat partenerii sociali si au facut legi proaste, dupa cum i-a taiat capul. Dialogul social s-a purtat vreme de 11 ani numai intre Guvern si sindicate. Si unde am ajuns? In spatele bulgarilor. Important este ca dialogul social a inceput. Din pacate, exista parteneri in CES care nu au nimic de spus. In ce ne priveste, merge foarte bine comunicarea cu prefecturile din Bucuresti, Botosani, Cluj, Dolj, cu Ministerul Muncii si cu Finantele. Cu Internele a demarat greu, dar merge cel mai bine; cu Justitia am pornit tot tarziu si merge cel mai prost. Daca stii sa ceri informatiile, le primesti. Si am realizat cateva lucruri importante anul acesta: Legea patronatelor, Legea IMM-urilor, iar in decembrie vom finaliza o Lege a CES care sa oblige Guvernul sa ne consulte. Avem sprijinul premierului, care a scos de pe ordinea de zi a executivului o multime de proiecte, pentru ca nu fusesera avizate de CES.”
Cetatenii platesc pentru greselile functionarilor
Dar situatia cea mai dramatica este la nivelul directiilor din teritoriu, care sunt de regula incapabile de o comunicare normala, necum eficienta, cu organizatiile si persoanele private. „Lipsa de transparenta vine din lipsa de profesionalism, explica dna Adriana Badiu, managerul firmei de consultanta 3B Expert Audit, care, pana in urma cu trei ani, a condus una dintre administratiile financiare din Capitala. Functionarii publici se trezesc in fata unor situatii pentru care nu sunt pregatiti – acesta este motivul pentru care nu pot da informatiile care li se cer, nu pot rezolva problemele. De aceea se si comporta asa cum stim. Pregatirea profesionala este lasata la voia intamplarii: fiecare se descurca pe cont propriu. La fiecare administratie financiara, de exemplu, functioneaza alte reguli, pentru simplul motiv ca nu se cunoaste legea. Functionarii se ghideaza dupa un fel de folclor care circula prin institutie: ce-a zis seful, ce crede colega, ce-si mai aduce aminte altcineva. Nimeni nu se ocupa sa multiplice cele cateva exemplare din Monitorul Oficial care ajung in administratii, sa distribuie copii sau sinteze, sa explice reglementarile noi. Cat despre tehnica de calcul, nu se foloseste, tot cu dosarele se lucreaza. Informatiile circula haotic, atat in interiorul institutiei, cat si in afara lor. De pilda, conturile de virament nu se publica in Monitorul Oficial, cum ar trebui, si constati ca ti se returneaza adresele si ai ramas cu datoriile neplatite. Functionarii afla ca trebuie sa aplice niste norme noi, dar nu le este clar pe ce baza. Tot ce stiu sa-ti spuna este: asta este! Fac greseli, calculeaza gresit impozitele, nu stiu sa opereze corectiile si asa te trezesti ca ai de achitat penalizari pentru o eroare de-a lor, care a ramas neobservata un an de zile. Si nu toti contribuabilii pot sa sesizeze asemenea greseli. Cand le atrag atentia celor de la administratia financiara, ma intreaba: dar cand s-a mai schimbat si legea asta, doamna?!”
Pretul transparentei: 400 milioane USD
Dna Adriana Palasan, manager general la firma de transport RAC 92, confirma, din experienta personala, lipsa crasa de profesionalism a functionarilor publici, care procedeaza cum le spune seful, nu cum spune legea, pe care recunosc ca nici n-au citit-o: „Pe de o parte, constat ca informatia a devenit ceva mai accesibila printr-o noua organizare in care exista persoane cu competente mai clare. Pe de alta, exista multe persoane in sistem care, nefiind pregatite sa faca fata unor schimbari, se simt amenintate si se manifesta prin lipsa de initiativa si blocarea comunicarii si a furnizarii de date reale. Vom putea avea satisfactii in relatia cu institutiile statului atunci cand vor incepe sa investeasca in oamenii pe care ii au si ii vor schimba pe cei care nu pot fi modelati.”
„La un buget auster, – observa dl Marcel Borodi, presedintele companiei Brinel din Cluj-Napoca – cu prea multi functionari prost platiti, in lipsa unor sisteme de comunicare moderne si functionale si cu o cultura de tip „functionarul pe piedestal, cetateanul jos”, transparenta ramane un deziderat.
Speranta vine de la dezvoltarea IT&C, care isi face tot mai mult loc in institutiile publice, de exemplu in administratiile locale din Cluj, Maramures, Constanta, Bacau, Mures, Sibiu. Intr-o faza urmatoare, cetateanul va castiga increderea si deprinderea utilizarii acestor mijloace, pentru a se ajunge la o reala comunicare.”
Programul de informatizare a administratiei publice, care prevede investitii de aproape 400 milioane USD pana in 2004, si Legea accesului la informatiile de interes public, care va intra in vigoare pe 23 decembrie, promit romanilor un viitor mai transparent.    

Mass media acuza coruptia
Campioanele opacitatii: structurile militare, Justitia, administratia locala, Vama, APAPS
Solicitati in cadrul unui sondaj ad-hoc, ziaristii au punctat
transparenta administratiei si au raspuns unei intrebari-cheie: Ce impiedica institutiile publice sa fie mai transparente?

„Incompetenta, activitatile oculte, interese „strategice” greu de explicat.” (Sabina Fati, Radio Europa Libera)
„Trebuie ca persoanele cu functii publice sa inteleaga ca transparenta nu inseamna prezenta la conferintele de presa. Transparenta incepe din momentul in care jurnalistul se intereseaza despre un anumit aspect trecut cu vederea de interlocutor. Ea incepe atunci cand omul imbracat in costum si cu celular mic si scump incepe sa se foiasca pe scaun, si se poate materializa printr-o mea culpa sau chiar printr-o demisie. Ce ii impiedica sa fie transparenti? Cu un cuvant: teama.” (Lucian Cremeneanu, Radio Transilvania Oradea)
„Dezinteresul celor aflati la guvernare si poate chiar al presei, care ar trebui sa condamne si sa ancheteze mai intens cazurile de lipsa de transparenta.” (Andrei Nourescu, Gazeta Sporturilor)
„In primul rand, mentalitatea oamenilor pusi in functii de PR si de responsabilii cu presa. Multi habar nu au ce ar trebui sa faca si cum sa procedeze cand li se solicita informatii. Ar mai fi si reticenta unor sefi, alergici la a furniza informatii.” (Vasile Magradean, Monitorul de Cluj) r
„Coruptia. Cum poate fi cineva transparent cand are ceva de ascuns?” (Radu Georgescu, Curierul National)r
„Toate posturile in institutiile statului sunt adevarate sinecure pentru clientii de azi sau de maine ai partidului care „are norocul” sa ne guverneze. Aceasta maladie a schimbarii, din patru in patru ani, a structurilor birocratice distruge practic orice posibilitate ca functionarimea sa poata dobandi constiinta unei clase.” (Ion Vaciu, [email protected] Mobile)r
„Sunt probabil multe cauze si nu aceleasi pentru fiecare institutie. In general insa, exista mentalitatea ca secretul iti confera putere. Si asa si este, cata vreme informatia poate fi traficata. Se mai intampla ca institutiile sa aiba ceva de ascuns, ceva care, o data dezvaluit ar conduce la o judecata publica negativa. Politia, de exemplu, este extrem de opaca, orice ai intreba, intrucat se teme ca se va afla cum „rezolva” unele cazuri. De multe ori, functionarul incearca sa-si disimuleze propria incompetenta sau pur si simplu este terorizat de cultura secretului, instapanita de multa vreme in institutie, dar care, intre timp, isi va fi pierdut semnificatia. De partea publicului, lipseste o cultura a transparentei prin care sa se creeze o presiune asupra autoritatilor.” (Horatiu Pepine, Deutsche Welle)r
„Lipseste cererea competenta de informatii, nu au staff pregatit…” (Gabriel Giurgiu, TVR) r
„Legislatie incompleta sau nerespectata privind accesul la informatie, accesul greoi la dosarele penale, lipsa de solicitudine a purtatorilor de cuvant, pagini web absente sau incomplete.” (Laurian Ieremeiov, Ziua de Vest, Timisoara)tr
r
Cele mai transparente institutiir
r
Guvernul Romanieit20r
Ministerul Afacerilor Externet8tr
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei r
Informatiilort7r
Ministerul Turismuluit 5r
Primaria Capitaleit5r
Ministerul Integrarii Europenet4r
Presedintele Romanieit4r
r
Alte nominalizari: BNR, Prefectura Bucuresti, Ministerul Finantelor, Ministerul IMM-urilor, Ministerul Informatiilor Publice, INMH, Ministerul Muncii, Ministerul Justitiei, Ministerul Educatiei, Ministerul Apararii Nationale, Parlamentul Romaniei, primariile din Timisoara, Cluj-Napoca, Deva, Sector 2 Bucuresti, Camera de Comert Timisoara, Consiliul Judetean Cluj.r
r
Cele mai opace institutiir
r
Ministerul de Internet16r
Serviciile secretet13r
Ministerul Apararii Nationalet12r
Ministerul Finantelort11 r
Prefecturilet 9r
Ministerul Justitiei, Parchetult8r
Primaria Capitaleit7r
APAPSt5r
Directia Generala a Vamilort5r
Ministerul Industrieit 4r
Primaria Cluj-Napocat4r
Agentia Nationala pentru Locuintet4r
r
Alte nominalizari: consiliile judetene, Primaria Sector 1, Ministerul Transporturilor, INSSE, Presedintele Romaniei, regiile autonome, Ministerul Administratiei Publice, ANPC.r
r
Institutiile administratiei publice sunt cu atat mai transparente cu cat le ceri mai putine informatiir
La mijlocul acestui an, Asociatia Romana pentru Transparenta (ART) a supus unui test o serie de institutii publice, solicitandu-le – ca din partea unor firme, ziare ori simpli cetateni – diverse informatii pe care statul este dator sa le furnizeze. Din 30 de cereri, doar 18 au fost onorate. r
Secretomania, rigiditatea si lipsa de profesionalism a multor institutii sunt evidentiate si de suspiciunea cu care sunt tratate asemenea solicitari. „La Prefectura Timis, care de altfel nici nu ne-a raspuns – relateaza directorul executiv al ART, Adrian Baboi, – am fost supusi unui adevarat interogatoriu: cine suntem, de ce ne trebuie informatiile, ce vrem sa facem cu ele s.a.m.d. La Ministerul Muncii raspunde portarul la telefon. Iar daca soliciti un simplu numar de telefon de la Ministerul de Interne ori de la Parchet, ti se raspunde sa trimiti o cerere pe fax.”r
Calificativul maxim (6 stele) l-au obtinut institutiile al caror raspuns, transmis in mai putin de cinci zile, a avut o calitate foarte buna si continea si datele de contact ale persoanei responsabile. Descalificate (I) au fost cele care n-au gasit de cuviinta sa raspunda. Unele institutii, cele marcate cu (*), au primit mai multe cereri, la care au reactionat foarte diferit. Ministerul Finantelor si Curtea de Conturi, de pilda, raspund presei, dar nu si ONG-urilor, iar uneori nici persoanelor particulare. Cu exceptia Camerei Deputatilor, toate institutiile care au primit mai multe cereri au avut cel putin un rateu de comunicare. Concluzia: daca vrem o administratie transparenta, trebuie sa-i cerem cat mai putine informatii.r
r
Ministerul IMMt******r
Ministerul Dezv. si Prognozeit******r
Senatul Romanieit*****r
Camera Deputatilor (*)t***** r
Cons. Nat. pt. Stud. Arh. Sec. (*)t****r
Ministerul Justitieit****r
Ministerul de Internet****r
Curtea de Conturi (*)t***r
Ministerul Munciit***r
Ministerul Finantelor (*)t***r
Avocatul Poporului (*)t**r
Ministerul Tineretului si SportuluitIr
Prefectura HarghitattIr
Prefectura OlttIr
Prefectura TimistIr
Primaria Capitalei (*)tIr
r
r
Campania usilor deschiser
r
„Vrem, odata cu declansarea acestei campanii, sa spunem alteia, pe care o ducem de ani de zile: „campania” de… deschis usile” – astfel explica presedintele Asociatiei Patronale Cluj, dl Ion Mante, scopul Programului Usi Deschise. La inceputul verii, Biroul din Romania al CIPE (Center for International Private Enterprise) a demarat un program finantat de USAID, care isi propune sa deschida canale de comunicare intre administratie si asociatiile de afaceri (formand trei coalitii distincte: IT&C, turism si industria manufacturiera). Campania Usilor Deschise a trecut, in prima faza, prin noua mari orase, in care oamenii de afaceri s-au intalnit cu autoritatile pentru a promova transparenta, implicarea cetatenilor si competitivitatea sectorului privat. r
„Comunicarea nu este punctul forte al romanilor, iar campania aceasta este un excelent exercitiu practic, subliniaza dna Despina Pascal, purtatorul de cuvant al campaniei. Insa la autoritati nu te poti duce doar cu liste interminabile de intrebari si probleme de tipul: taxele sunt prea mari. Trebuie sa vii si cu solutii. De exemplu, coalitia din turism a pledat pentru transferarea taxei de 3% la nivel local, unde fondurile pot fi mai bine folosite, in timp ce coalitia IT&C a sprijinit Legea semnaturii electronice.” r
Urmatoarea faza a proiectului este construirea unei retele de advocacy, precizeaza Ed Priola, consilier CIPE: „Lobby poate face oricine, advocacy este o activitate profesionala si mai eficienta. Dar oamenii de afaceri invata repede si se descurca foarte bine. Reprezentantii locali sunt insa ceva mai timizi in a-i aborda pe parlamentari.”r
Problema de fond a domnilor parlamentari este aceea ca n-au prea onorat aceste intalniri, spre deosebire de reprezentantii prefecturilor, consiliilor judetene si primariilor. r
Forumul organizatiilor de afaceri din industria manufacturiera a fost si un test pentru Administratie. Au raspuns invitatiei Ministerul IMM-urilor, Ministerul Industriei, MAE, Centrul Roman pentru Comert Exterior. In schimb, APAPS, a stralucit prin absenta. r
Altminteri, campania are un real succes, cu deosebire la Bistrita, Iasi si la Timisoara, unde s-a constituit si un grup de lobby al Camerei de comert pe langa autoritatile locale. r
„Impactul programului a fost pozitiv – confirma Mihai Rajnita, secretarul general al Federatiei Industriei Hoteliere din Romania. Am avut un seminar cu sefii de comisii parlamentare, care au preluat in final proiectele noastre de legi, de care industria turismului are absoluta nevoie. Dar ceea ce la americani este un lucru impamantenit va merge mult mai greu la noi. Exista un inceput de transparenta, dar mai e mult pana departe. Important este ca s-au creat niste canale de comunicare. Restul depinde de oameni.”r
r