Cifrele prezentate de Ministerul Finanțelor sunt cu adevărat spectaculoase sau îngrijorătoare, în funcție de cât de pesimiști sau optimiști suntem. Astfel, necesarul de finanțare este de 72 miliarde lei, adică aproximativ 15 miliarde euro. Ceea ce înseamnă că statul va trebui să atragă de pe piața internă și internațională aproximativ 1,2 miliarde de euro, echivalent în lei, în fiecare lună, scrie RFI.

Necesarul de finanțat rezultă din deficitul bugetar de sub 3% din PIB, adică aproximativ 28 miliarde lei. La această sumă se adaugă încă 44 de miliarde lei, o datorie care trebuie refinanțată pentru că ajunge la scadență, anul acesta. Trebuie spus că este foarte răspândită ideea că atât timp cât deficitul bugetar rămâne mai mic de 3% din PIB nu este nicio problemă. Acum se vede clar că este o problemă. Chiar dacă deficitul procentual se păstrează sub 3% din PIB, în valoare nominală suma crește. Fapt care afectează nevoia de finanțare și deci nevoia de împrumuturi a statului român.

Mai grav este că România a crescut semnificativ deficitul bugetar fără ca banii să fie folosiți pentru investiții publice. Deficitul a urcat fără ca modernizarea statului să aibă loc.

Documentul Ministerului Finanțelor arată că statul va atrage de pe piața internă aproximativ 50 miliarde lei. E mult sau puțin? Cel mai bine este să facem o comparație cu ce s-a întâmplat anul trecut. În anul 2018, au fost emise titluri de stat denominate în lei și euro în valoare de aproximativ 48 miliarde lei. Ceea ce înseamnă că statul va atrage de pe piața internă mai mult cu două miliarde lei. De unde? Într-o proporție covârșitoare prin finanțare bancară, pentru că programul de împrumuturi luate de la populație funcționează modest. Mai precis, de la începutul anului, au fost atrași de la populație 1,4 miliarde lei. O cifră aproape nesemnificativă.

De aceea, finanțarea internă este dependentă de bănci. De altfel, cu prilejul dezbaterilor publice legate de Ordonanța 114 s-a adus în discuție această problemă: cum poți suprataxa chiar finanțatorii pe care te bazezi să îți acopere datoria? Vor mai cumpăra băncile titluri de stat în condițiile în care această investiție este suprataxată? Între timp, prevederile ordonanței au mai fost îndulcite.

Anul acesta, statul își propune să atragă de pe piețele externe 4,25 miliarde euro. Aceeași comparație cu anul trecut ne arată că împrumuturile externe au fost în valoare de 4,95 miliarde euro. Ceea ce arată, pentru anul acesta, o ușoară scădere a împrumuturilor de pe piețele internaționale. Sunt importante împrumuturile externe pentru că scadențele la care se obțin sunt tot mai mari ajungând până la 30 de ani. Este o strategie care ajută ca o parte tot mai mare din datoria publică să aibă scadențe pe termen lung, fapt care poate oferi un răgaz în procesul de refinanțare a datoriilor. Pe de altă parte, împrumuturile pe termen lung au dobânzi mai mari, ceea ce crește costul de rambursare al creditului.

Ministerul Finanțelor precizează în document că se dorește menținerea rezervei financiare de la Trezoreria Statului, în valoare de aproximativ cinci miliarde euro. Ar fi bine să se întâmple acest lucru, pentru că rezerva financiară pare a fi alocată deja către un fond de investiții și dezvoltare locală.

Un lucru este sigur: anul acesta, statul este nevoit să se împrumute cu mulți bani.

Te-ar putea interesa și: