Locul de veci al lui Ion Țiriac. Unde va fi înmormântat. Cavoul istoric pentru care a dat o avere

Locul de veci al lui Ion Țiriac. Unde va fi înmormântat. Cavoul istoric pentru care a dat o avere

SURSA FOTO: Inquam Photos, Cristi Vescan

Publicat de Corina Chiriac la 26 aprilie 2026, 10:10

Ion Țiriac și-a ales din timp locul de veci. La 86 de ani, Ion Țiriac a ales să își asigure din timp locul de veci într-unul dintre cele mai prestigioase spații funerare din România, Cimitirul Bellu din București. Miliardarul a investit într-un cavou istoric din secolul al XIX-lea, fost al familiei J.N. Alexandrescu, aflat în zona centrală a cimitirului, într-un ansamblu cu valoare patrimonială ridicată, unde sunt îngropați numeroși membri ai elitei românești.

Ion Țiriac și-a ales din timp locul de veci

Ion Țiriac, în vârstă de 86 de ani, este una dintre cele mai cunoscute personalități din România, atât în sport, cât și în mediul de afaceri. Născut pe 9 mai 1939, la Brașov, fostul sportiv și actual om de afaceri își reconstruiește public, cu o remarcabilă claritate, parcursul de viață marcat de lipsuri severe, muncă timpurie și transformări radicale.

Țiriac își amintește că a trăit direct efectele celui de-Al Doilea Război Mondial, experiențe care i-au influențat profund percepția asupra conflictelor armate. Imaginile cu bombardamente și frica specifică acelei perioade au rămas repere definitorii în memoria sa.

Perioada anilor ’50 a fost, însă, cea mai dificilă din punct de vedere al supraviețuirii. Lipsurile alimentare severe au marcat profund copilăria sa, iar foametea era o realitate zilnică.

Țiriac descrie această etapă ca fiind una în care hrana era extrem de limitată, uneori redusă la alimente de bază împărțite pe parcursul unei zile întregi. Această experiență a devenit, în timp, un element definitoriu pentru disciplina sa ulterioară.

„Vă dau cuvântul meu că nu regret o zi din viața mea! Adică, dacă aș face-o din nou și aș face-o altfel… Dar având în vedere vârsta care o am…

Eu am trăit Al Doilea Război Mondial. Eu îmi aduc aminte avioanele, bombele și toate astea. De asta nu-mi place mie războiul. Mie războiul nu-mi place și de abia aștept ca domnul Trump să le termine pe toate. Însă, nu că a fost grea viața și am pornit de jos. În anii ’50 la început am făcut foame mare. Foame, foame!

La cartoful care îl împărțeai pentru prânz și seară. Și nu mint. Între anii ’50, când a murit taică-meu, până în ’53-’54, ăla era cartoful. Asta era foamea. Foame, foame! Dar te-a întărit foamea aia și te-a făcut să muncești, să nu știu ce, să nu știu cum…”, spus Ion Țiriac pentru GSP.

ion tiriac
SURSA FOTO: Dreamstime – Ion Țiriac

Ion Țiriac a investit într-un cavou vechi din Cimitirul Bellu

În ultimii ani, Ion Țiriac a atras atenția și prin investiții în patrimoniul istoric. Un exemplu notabil este achiziția și restaurarea unui cavou vechi din Cimitirul Bellu, un loc cu valoare istorică și arhitecturală ridicată.

Construcția, realizată inițial în secolul al XIX-lea, este supusă unui amplu proces de reabilitare, cu respectarea normelor impuse de autoritățile culturale. Proiectul include restaurarea elementelor arhitecturale și reorganizarea spațiului funerar.

Țiriac a declarat că intenționează ca acest spațiu să devină loc de familie, inclusiv pentru reînhumarea părinților săi.

Cimitirul Bellu, supranumit și „Grădina cu Suflete a Baronului Bellu”, este unul dintre cele mai importante spații funerare monumentale din România, recunoscut pentru concentrarea ridicată de sculpturi și monumente istorice de valoare artistică și arhitecturală.

În anul 2022, un cavou istoric a fost scos la vânzare, fiind vorba despre monumentul care a a aparținut familiei J.N. Alexandrescu – o familie înstărită a Bucureștiului din secolul al XIX-lea. Acesta datează din anul 1864.

Ion Țiriac a achiziționat monumentul contra sumei de 170.000 de euro, suma solicitată de proprietar, fără a ezita în fața valorii istorice și simbolice a construcției.

Cavou amplasat în zona centrală a Cimitirului Bellu, pe aleea principală, se află în proximitatea unor nume istorice importante ale aristocrației românești, precum Cantacuzino, Șuțu, Ghica sau Aslan.

Cimitirul a fost înființat pe un teren de 15 hectare donat de baronul Barbu Bellu, fost ministru al Cultelor și Justiției, devenind ulterior cel mai important cimitir monumental al Bucureștiului.

Caracteristici ale monumentului funerar J.N. Alexandrescu

Element arhitectural / caracteristică Descriere
Stil arhitectural Neoclasic, bine conservat, specific secolului XIX
Ușă decorativă Realizată prin sculptură detaliată, cu elemente ornamentale
Ornamente din piatră Elemente lucrate manual, cu valoare artistică și decorativă
Structură generală Monument funerar de tip monumental, integrat într-un ansamblu de tip grădină
Suprafață totală Aproximativ 60 metri pătrați (inclusiv zona de grădină funerară)

Noul proprietar a inițiat un proiect de refacere a cavoului, care include utilizarea de materiale precum marmura și granitul, cu respectarea normelor de conservare a patrimoniului.

Potrivit informațiilor disponibile, proiectul ar urma să includă:

  • 12 cripte subterane
  • 6 cripte supraterane

Orice intervenție asupra unui monument istoric din Cimitirul Bellu necesită aviz din partea Ministerului Culturii, conform legislației privind protejarea patrimoniului cultural.

Pe lângă restaurarea monumentului, Ion Țiriac ar fi luat în calcul și mutarea rămășițelor părinților săi în acest cavou. Tatăl său, Ioan Țiriac, a murit când acesta avea doar 10 ani, eveniment care a marcat profund parcursul său de viață.

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.