Conform raportului, la finalul anului 2023, datoriile acumulate de cele mai mari entități de stat se ridicau la peste 16,4 miliarde de lei. Printre instituțiile cu cele mai mari restanțe la ANAF s-a remarcat Ministerul Energiei, care a achitat doar o infimă parte din suma uriașă datorată.
Ministerul lui Burduja: opt miliarde datorie la ANAF
Curtea de Conturi a constatat că Ministerul Energiei figura cu o datorie totală de 8,02 miliarde de lei și plătise doar 26.696 de lei, ceea ce reprezintă mai puțin de 0,001% din totalul sumei.
Această diferență majoră între obligațiile fiscale și sumele efectiv achitate ridică semne de întrebare asupra gestionării bugetului și a responsabilității financiare a unor astfel de instituții centrale, spune ANAF.
Ministere, agenții și primării cu plăți restante semnificative
Ministerul Energiei nu este singura instituție cu dificultăți în onorarea obligațiilor către ANAF. Ministerul Economiei avea de achitat peste un miliard de lei, însă reușise să plătească aproximativ 400 de milioane, rămânând cu o datorie de 599 milioane lei. De asemenea, Ministerul Transporturilor a intrat în vizorul Curții, având o restanță inițială de 2,97 miliarde de lei, din care a achitat 2,89 miliarde, păstrând un sold restant de 85 milioane.
Ministerul Sănătății a demonstrat o capacitate mai bună de conformare fiscală, achitând 1,33 miliarde de lei și rămânând cu o datorie de 83 milioane. În schimb, Secretariatul General al Guvernului nu a reușit să plătească nimic din datoria de 183,1 milioane de lei, deși este una dintre instituțiile-cheie ale administrației centrale.
Printre instituțiile cu rezultate slabe la plata datoriilor se numără și Agenția Domeniilor Statului, care a achitat doar 2.500 de lei dintr-un total de 133,2 milioane. Situația a fost similară și în cazul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), instituție subordonată Guvernului, care nu a achitat niciun leu dintr-o datorie de 693 milioane de lei.
Autoritățile locale, implicate în datorii masive
Raportul Curții de Conturi nu a vizat doar instituțiile centrale. Și autoritățile locale au fost analizate, unele dintre acestea înregistrând restanțe importante. Primăria Capitalei, condusă atunci de Nicușor Dan, a avut o datorie totală de 1,44 miliarde de lei, din care a reușit să eșaloneze 1,2 miliarde. La finalul anului 2023, datoria efectivă rămasă era de 198 milioane de lei.
Primăriile din Timișoara, Iași și Brașov nu au reușit să efectueze nicio plată din sumele restante. Consiliul Local Timișoara figura cu datorii de 220 milioane lei, cel din Iași cu 145 milioane lei, iar cel din Brașov cu 87 milioane lei.
În ansamblu, cele 30 de instituții de stat aflate în topul datornicilor au acumulat datorii de 16,4 miliarde lei, achitând doar 5,8 miliarde până la finalul anului trecut. Astfel, restul de plată rămas era de 10,5 miliarde lei, ceea ce reprezenta 86,16% din totalul arieratelor înregistrate de societățile cu capital de stat la aceeași dată.
Potrivit raportului, în timp ce ANAF avea de încasat la sfârșitul anului 121,9 miliarde lei, doar 16,6% dintre aceste sume erau datorate de societăți cu capital de stat. Cu toate acestea, cele mai multe dintre arieratele nerecuperabile erau aferente entităților publice.
Curtea de Conturi a concluzionat că 55,33% dintre arieratele nerecuperabile proveneau din rândul celor 30 de mari datornici cu capital de stat, în timp ce doar 30,82% dintre restanțele acestora mai aveau șanse de a fi recuperate.
