"Avem parcări interioare şi vom da drumul la licitaţii într-o lună pentru şase parcări, aproximativ 3.000 de locuri de parcare. Este prima oară în 26 de ani când Primăria începe deodată mai multe lucrări cu scopul de a oferi cetăţenilor locuri de parcare. Dar, oricât de mult am veni noi cu locuri de parcare, trebuie să venim în paralel şi cu transportul public, cu educaţie sau cu conştiinţa faptului că Bucureştiul are nevoie de spirjinul cetăţenilor. Fiecare dintre noi trebuie să înţelegem că dacă facem 100 de metri pe jos este mai uşor decât cu maşina şi să înţelegem că dacă avem alternativa autoturismului propriu să încercăm să o folosim", a spus Chiriţă. 

Acesta a precizat că este pentru prima dată când în România se coroborează două documente, respectiv Planul de Mobilitate şi Strategia Energetică a municipiului Bucureşti. 

"În România, nici ministerele şi nici Guvernul nu au coroborat niciodată strategiile sectoriale. Fiecare a abordat componenta ei de multe ori antagonică cu celelalte. Legislaţia arată la fel pentru că fiecare minister a iniţiat în domeniul lui. Este prima oară când am coroborat două documente strategice, iar Bucureştiul are premisele unei dezvoltări integrate în extensie cu judeţul Ilfov. 
Într-o lună de zile va fi gata Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Bucureşti-Ilfov de transport public şi tot într-o lună va fi gata şi Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru termoenergetică Bucureşti-Ilfov, astfel încât să ne ducem dincolo de graniţele administrativ-teritoriale, pentru că astăzi Bucureştiul este captiv în Ilfov, iar Ilfov în judeţele din jur. Zona urbană funcţională este a întregului areal, care se extinde mai mult decât arealul Bucureşti-Ilfov. Bucureştiul polarizează mai mult de 4,3 milioane de locuitori şi zona urbană funcţională are 45%, aproape 50%, din totalul veniturilor firmelor din România", a explicat city managerul Capitalei. 

Sorin Chiriţă a afirmat că dezvoltarea Bucureştiului s-a făcut haotic în 27 ultimii, cei 228 kmp ai Capitalei însemnând acum foarte puţin raportat la totalul populaţiei, în timp ce numărul de autoturisme la 1000 de locuitori în Bucureşti şi Ilfov este cel mai mare din Europa. 

"Dezvoltarea Bucureştiului s-a făcut haotic în ultimii 27 de ani.  Construcţii se fac peste tot lume, dar construcţia urmează drumul, însă noi suntem nevoiţi ca drumul să urmeze construcţia. La noi unde a fost o bucată de teren s-a mai făcut o construcţie, iar oraşul s-a dezvoltat pe orizontală. Numărul de autoturisme la 1.000 de locuitori este cel mai mare din Europa în Bucureşti şi Ilfov, fiind singura capitală pe suprafaţă mică şi cu o dezvoltare pe orizontală", a mai spus Chiriţă. 

În opinia acestuia, măsurile propuse prin Planul de Mobilitate pot soluţiona o parte din aceste probleme, dar cetăţeanul trebuie să fie încurajat să utilizeze mijloacele de transport în comun, transportul alternativ şi multe alte soluţii pe care un oraş inteligent şi le propune. 

"Planul de mobilitate are un soft, un model matematic utilizat de toată lumea, iar atâta timp cât am băgat datele în acel model matematic şi a rezultat că putem să dăm drumul la o bandă unică pentru transportul în comun trebuie doar să facem o comunicare şi oamenii să accepte acest lucru, atâta vreme cât există alternativa transportului", susţine Chiriţă. 

City managerul Capitalei a menţionat un studiu făcut pentru Planul de Mobilitate de specialitate care arăta că în Bucureşti sunt persoane care nu au ieşit ani de zile din cartierul lor şi în aceste condiţii este foarte greu să dezvolţi un oraş sustenabil. 

"În municipiul Bucureşti sunt oameni, cetăţeni care nu au ieşit de câţiva ani de zile din cartierul lor. Este foarte greu să faci pe această cultură socială, să faci, să te gândeşti că acolo ar trebui să fie zona comercială, că acolo ar trebui să fie zona industrială. Cred că ar trebui mai multă educaţie şi mai multă încurajare şi informare, care de obicei cred că trebuie să vină din societatea civilă, să facă lucrul acesta şi să încurajeze oamenii pentru mobilitate, în aşa fel încât să putem să ne dezvoltăm un oraş armonios, sustenabil şi durabil", a concluzionat Chiriţă. 

În data de 29 martie, proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2016 – 2030 Regiunea Bucureşti-Ilfov a fost adoptat de consilierii generali ai Capitalei. 

Aura Răducu, fost coordonator din partea BERD al PMUD, a precizat atunci că este vorba despre un proiect unic care a ţinut cont de nevoile cetăţenilor privind reducerea poluării şi creşterea accesibilităţii. Ea a menţionat că PMUD a fost elaborat de o echipă complexă, sub coordonarea BERD, alcătuită din specialişti din România, Germania, Marea Britanie şi Israel, fiind incluse soluţii specifice ţărilor dezvoltate. De asemenea, a menţionat că planul de mobilitate urbană nu este un document fix, care să nu poată fi modificat până în 2030, urmând să îi fie aduse schimbări, pe parcurs, în funcţie de nevoile cetăţenilor. 

Prin PMUD sunt propuse 55 de proiecte, cu un buget total de 6,8 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro reprezintă investiţii pentru proiectele Metrorex, iar 3,3 miliarde de euro ar urma să fie investiţiile autorităţilor locale. 

Principalele proiecte ale Municipiului Bucureşti incluse în PMUD sunt: înfiinţarea Autorităţii de Transport Metropolitan Bucureşti – Ilfov; introducerea de benzi de circulaţie cu prioritate pentru transportul public pe o distanţă de 25 km; modernizarea reţelei de mijloace de transport în comun prin achiziţia de 100 troleibuze, 500 de autobuze, dintre care 300 electrice şi 300 de tramvaie. Proiectul mai presupune şi modernizarea, extinderea infrastructurii de tramvai (41 km cale dublă) şi reabilitarea a aproximativ 1.800 de staţii. 

De asemenea, sunt vizate: construcţia de parcări de tip Park & Ride la punctele cheie de intrare în oraş; construcţia de parcări subterane; amenajarea infrastructurii utilitare pentru biciclete (piste de biciclete şi locuri de parcare pentru biciclete), precum şi extinderea sistemului de închiriere biciclete (bike-sharing); crearea de noi zone cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti în centrul oraşului, concomitent cu modernizarea spaţiul urban public; îmbunătăţirea condiţiilor de accesibilitate pentru persoane cu mobilitate redusă, realizarea de pasaje pietonale subterane şi îmbunătăţirea sistemului de management al traficului. 

Prin aprobarea PMUD, Primăria Municipiului Bucureşti, alături de Consiliul Judeţean Ilfov, vor putea accesa fonduri europene de până la 220 de milioane de euro prin Programul Operaţional Regional, dintre care 150 milioane de euro vor fi folosiţi pentru reformarea transportului public, a precizat PMB, prin intermediul unui comunicat. 

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: