avertismentelor primite din partea organismelor internationale, Guvernul si Parlamentul nu par a lua in serios necesitatea accelerarii reformei. Proiecte de legi importante se gasesc in diferite faze de aprobare. Legea notarilor publici, Statutul alesilor locali, modificarile la Codul civil si Codul de procedura civila, Codul penal si Codul de procedura penala, Legea zonelor defavorizate, Legea energiei termice, Legea organizarii judiciare, Statutul functionarilor publici, Statutul BNR, Legea privind denominarea, Legea lobbyului sunt doar cateva exemple. Toate au fost declarate prioritati, de catre reprezentantii statului, dar se pare ca, o data cu trecerea timpului si cu apropierea alegerilor, si-au pierdut din importanta. Din pacate, delasarea statului ne costa pe toti, multe dintre proiecte fiind necesare inchiderii capitolelor de negociere cu Uniunea Europeana.”Pretul intarzierii implementarii cadrului legislativ actual se reflecta intr-o rata redusa de atragere a investitiilor straine directe, ce va deveni mult mai evidenta o data cu incheierea marilor privatizari”, avertizeaza Ruxandra Stan, directoarea executiva a Consiliului Investitorilor Straini (CSI). In ceea ce priveste efectele neglijentei autoritatilor publice asupra reformei in administratie si justitie, societatea civila critica, la randul sau, ritmul lent al reformei adoptat de Executiv si Parlament. „Masurile luate in justitie sunt pompieristice si nu pot sa rezolve intr-o maniera coerenta si durabila, in absenta cadrului legal, problemele mari cu care se confrunta justitia. Institutul pentru Politici Publice considera ca independenta justitiei continua sa fie afectata in mod esential de interferentele politice in activitatea judecatorilor si in solutiile acestora”, afirma Valerian Stan, coordonator programe la Institutul pentru Politici Publice (IPP). „Preocuparea cu totul insuficienta a statului pentru pregatirea magistratilor, devenita o problema cronica, are consecinte serioase. I se adauga o incarcare inegala, de cele mai multe ori, a judecatorilor. Toate acestea nu pot sa nu aiba urmari asupra calitatii actului de justitie”, mai spune Valerian Stan. Angajamentele ambitioase, prezentate constant ca directii prioritare de actiune, dar neindeplinite nici pana astazi – Institul National pentru Administratie, planul national de ocupare a fortei de munca, evidenta la nivel national a functionarilor publici – sunt identificate de IPP drept „esecuri” ale guvernarii. „In plus, reforma functiei publice nu poate face pasi semnificativi fara elaborarea unei politici de salarizare adecvate. si acest proiect de lege treneaza de ceva timp”, ne spune Adrian Moraru, reprezentant IPP.O alta problema ridicata in mod constant atat de societatea civila, cat si de mediul de afaceri sau de Uniunea Europeana este aceea a neaplicarii legilor existente. „Una dintre problemele legate de mediul de afaceri romanesc, identificata de investitorii straini si romani, este instabilitatea legislativa. Este corect sa mentionam ca acest lucru se datoreaza si necesitatii de adoptare a acquis-ului comunitar, dar trebuie remarcat si ca legile existente nu se aplica, spre exemplu Legea falimentului”, afirma Ruxandra Stan. In viziunea sa, neaplicarea legii falimentului a permis multor companii private si de stat sa acumuleze datorii mari catre stat si sa fie scutite in mod arbitrar de penalitatile si dobanzile aferente. „Astfel de practici genereaza distorsiuni de piata si un mediu de afaceri inechitabil”, mai spune Stan. Un alt exemplu ne este oferit de Valerian Stan, care precizeaza ca, desi exista prevederi legale, „pana in prezent nici un inat demnitar guvernamental nu a fost sanctionat pentru fapte de coruptie”. Societatea civila propune ca o posibila solutie la aceste probleme programele Uniunii Europene si o mai mare determinare politica. „Aplicarea legilor presupune nu numai vointa politica, ci si un aparat administrativ profesionist. De aceea, credem ca Romania trebuie sa beneficieze cat mai mult de programele finantate de UE, in vederea intaririi capacitatii administrative”, dupa cum arata Ruxandra Stan.

Efecte la rece
· Neadoptarea Statutului magistratului, a Legii de organizare judecatoreasca – neinchiderea capitolului „Justitie si afaceri interne”
· Neadoptarea Statutului functionarilor publici si a Legii salarizarii functionarilor – perpetuarea micii coruptii de ghiseu, neindeplinirea cerintelor Uniunii Europene
· Neadoptarea Legii zonelor defavorizate si a Legii zonelor libere – intarzieri sau chiar blocaje in negocierea capitolului de „Concurenta”
· Neadoptarea Codurilor – civil, penal, de procedura civila si penala – intarzierea reformei in justitie, probleme in „gestionarea detinutilor”
· Neadoptarea Legii privind denominarea – aparitia unor speculatii legate de pretul produselor dupa taierea zerourilor, aparitia unei degringolade in randul agentilor economici
· Neaplicarea Legii falimentului – a creat distorsiuni in piata si a condus la aparitia unui mediu de afaceri inechitabil.

si ei au tras semnalul de alarma
De la raportul de tara al Uniunii Europene si pana la analizele Fondului Monetar International, toate organismele financiare sau politice internationale au avertizat Romania ca este vital sa accelereze reformele, mai ales in acest an. Raportul de tara, devenit public la finele anului trecut, punea accent pe continuarea reformelor in economie, administratie publica si justitie.Anul acesta, economistul-sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, Willem Buiter, atentiona Executivul ca indicatorii economici sunt inca fragili si ca progresele inregistrate nu ofera asigurari ca reformele vor fi realizate pana la capat. „Progresele au fost deosebit de lente, iar acest lucru ridica intrebarea daca ele au fost indeajuns de eficiente pentru a asigura succesul aderarii la 1 ianuarie 2007”, spunea atunci economistul-sef BERD, cu prilejul unui seminar organizat chiar de catre Guvern. Raportorul Parlamentului European pentru Romania, baroana Emma Nicholson, impreuna cu un grup de alti parlamentari europeni, a cerut chiar intreruperea negocierilor cu tara noastra, tot pentru ca statul nu dovedea determinare in realizarea reformelor. Baroana Emma Nicholson arata in amendamentele la raportul Uniunii Europene ca lupta impotriva coruptiei, un sistem judiciar eficient, respectarea legilor, functionarea economiei de piata si intarirea capacitatii administratiei publice sunt problemele carora Guvernul trebuie sa le gaseasca cat mai rapid un raspuns, pentru ca Romania sa poata adera la UE in 2007. „Privatizarea intreprinderilor de stat, competitie libera pe piata, sistem judiciar onest, in care oamenii pot sa aiba incredere, functionari publici profesionisti, care isi cunosc si isi indeplinesc obligatiile foarte bine – sunt cateva dintre obiectivele pe care Romania trebuie sa le atinga, daca doreste sa devina membru al UE”, arata Emma Nicholson. Fondul Monetar International a incercat, in repetate randuri, sa atraga Guvernului atentia asupra importantei punerii in aplicare a reformelor. In acordul incheiat anul trecut, dar si in varianta acordului convenit pentru urmatorii doi ani, Fondul insista pe realizarea reformelor in sistemul energetic, in sistemul public, dar si pe accelerarea privatizarii si lichidarea companiilor cu pierderi.Desi mai discret, Banca Mondiala a incercat la randul ei sa convinga statul sa creeze un mediu de afaceri capabil sa atraga capital strain.