Noua legislaţie privind creditele populaţiei, anunţată încă din luna februarie, nu a determinat o reacţie publică din partea băncilor, care au încercat să ţină discuţiile la nivel instituţional, astfel încât clienţii să nu fie agrenaţi în dezbatere până aproape de termenul limită de implementare.

În urmă cu doi ani, Parlamentul European a adoptat o directivă privind eliminarea sau limitarea comisionului de rambursare anticipată perceput de bănci clienţilor în cazul creditelor de nevoi personale negarantate, cu valori între 200 şi 75.000 de euro. Directiva a avut ca termen limită luna iunie 2010 pentru transpunerea în legislaţiile statelor UE.

Autorităţile române au avansat încă din toamna anului trecut ideea extinderii prevederilor directivei europene la momentul transpunerii în legislaţia naţională, care s-a concretizat în luna februarie într-un proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC). Băncile s-au opus încă de la început extinderii prevederilor directivei UE.

Proiectul nu a produs dezbateri ample în rândul comunităţii bancare, ai căror oficiali se pare că au sperat că au o influenţă suficient de puternică pentru a determina modificarea proiectului înainte de a fi aprobat. Mai mult, chiar şi la momentul aprobării noilor reglementări de către Guvern, în luna iunie, bancherii continuau să afirme că vor aplica prevederile ordonanţei, dar că îşi vor susţine punctul de vedere până la momentul în care va fi votată de Parlament, când va deveni lege.

Prima confruntare având loc în urmă cu aproape doi ani

Disputele dintre bancheri şi reprezentanţii ANPC sunt însă mult mai vechi, prima confruntare având loc în urmă cu aproape doi ani, când instituţia a promovat o ordonanţă care reglementa, printre altele, obligaţia băncilor de a introduce în contractele de credit cu dobândă variabilă formule concrete de calcul a ratelor aplicate.

În privinţa noilor reglementări din domeniul financiar-bancar, discuţii mai ample au loc de la începutul lunii august, când tot mai multe persoane au aflat de drepturile care le erau conferite de ordonanţa de urgenţă privind creditele populaţiei.

Declaraţii care par în favoarea sistemului bancar

Dacă la început poziţia BNR a fost de susţinere discretă a băncilor, după anunţul ARB că pierderilor determinate de aplicarea ordonanţei ar putea fi de până la 900 milioane de euro, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a făcut mai multe declaraţii care par în favoarea sistemului bancar.

Prezentăm o cronologie a principalelor informaţii referitoare la transpunerea directivei Comisiei Europene prin ordonanţa de guvern aprobată în luna iunie.

– 6 octombrie 2009: Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, declară că instituţia va propune extinderea directivei europene privind eliminarea comisionului de rambursare anticipată, astfel încât clienţii să nu mai plătească acest comision la creditele de consum cu garanţie şi la împrumuturile ipotecare.

– 8 ianuarie 2010: Chiriţoiu afirmă că vor avea loc discuţii cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului pentru eliminarea comisoanelor.

În aceeaşi zi, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, replica, fără a dezvolta subiectul, că nu este momentul pentru eliminarea sau reducerea comisioanelor de rambursare anticipată pentru toate tipurile de credit.

– 16 februarie: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor publică un proiect de ordonanţă de urgenţă, prezentat în premieră de Mediafax, pentru transpunerea şi implementarea în legislaţia naţională a Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, extinzând prevederile din directivă.

Astfel, proiectul de ordonanţă spune că băncile vor modifica până în septembrie aproape toate contractele de credit încheiate cu populaţia pentru a le adapta la noile reglementări UE, că nu vor mai putea încasa comisioane la rambursarea anticipată pentru împrumutrile cu dobândă variabilă, iar la celelalte credite le vor limita la 1%.

Totodată, în proiect se spune că băncile vor calcula dobânzile variabile exclusiv în funcţie de un indice de referinţă transparent (EURIBOR/ROBOR/LIBOR), la care adaugă o marjă fixă, care nu poate fi modificată pe parcursul derulării contractului.

– 25 februarie: Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, afirmă că proiectul ANPC va conduce la creşterea concurenţei între bănci, la reducerea ratelor dobânzilor şi repornirea procesului de creditare.

– 15 martie: Preşedintele ANPC, Constantin Cerbulescu, declară că aplicarea noilor prevederi va presupune modificarea a peste 7 milioane de contracte de creditare.

La acceaşi dată, directorul din ANPC responsabil cu elaborarea proiectului de ordonanţă, Mihai Meiu, spune că băncile se opun extinderii prevederilor Directivei 2008/48/CE reclamând: „Nu se poate să fim mai catolici decât Papa!”. „Noi încercăm”, a răspuns Meiu. Exemplul este edificator pentru modul în care s-a derulat dialogul între bănci şi ANPC, cel puţin în spaţiul public.

– 22 aprilie: Premierul Emil Boc declară că Guvernul va adopta proiectul de act normativ propus de către ANPC.

– 22 aprilie: Preşedintele ARB, Radu Gheţea, afirmă că băncile vor aplica legea, dar vor face tot posibilul ca proiectul ANPC să nu fie aprobat în forma propusă de instituţie.

– 9 iunie: Guvernul a aprobat OUG 50/2010 privind contractele de împrumut pentru populaţie, care prevede că băncile trebuie să modifice în termen de 90 de zile aproape 8 milioane de contracte de credit pentru a fi în conformitate cu noile prevederi.

– 21 iunie: Intră în vigoare OUG 50/2020.

– 3 august: Surse oficiale declară pentru Mediafax că băncile au solicitat insistent la întâlnirile cu delegaţia FMI şi CE introducerea în noua scrisoare de intenţie la acordul stand-by unei prevederi prin care Guvernul se angajează să modifice OUG 50 astfel încât să nu extindă normele UE şi să nu se schimbe contractele în derulare.

– 4 august: Guvernul s-a angajat în scrisoarea suplimentară de intenţie, obţinută de Mediafax, că va modifica OUG 50 astfel încât actul normativ să se aplice în totală conformitate cu legislaţia Uniunii Europene, în principal în ceea ce priveşte non-retroactivitatea.

– 9 august: Consiliul Concurenţei atenţionează ARB că schimbul de informaţii, în special privind costurile legate de creditele populaţiei, ar putea încălca Legea Concurenţei şi Tratatul UE dacă va fi urmat de un comportament concertat din partea instituţiilor de credit, în contextul acţiunii promovate şi susţinute de bănci pentru a modifica prevederile OUG 50.

– 18 august: ANPC transmite ARB o serie de clarificări privind OUG 50 prin care arată că ar permite băncilor să majoreze marjele fixe aplicate la creditele cu dobânzi variabile în derulare odată cu trecerea la referinţa EURIBOR/ROBOR/LIBOR, astfel încât să fie menţinute ratele actuale, dar că nu este de acord cu nicio compensaţie la eliminarea comisioanelor nepermise de lege.

– 19 august: Directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, declară pentru MEDIAFAX că persoanele care au credite pot acţiona în instanţă băncile care nu modifică dobânzile prin trecerea la indicii de referinţă sau cresc marja fixă şi pot câştiga procesele, chiar dacă ANPC a emis alte puncte de vedere, întrucât acestea nu fac parte din lege. El a afirmat că, în cazul menţinerii prevederilor OUG 50, ARB a calculat pierderi de până la 900 de milioane de euro.

„Potrivit legislaţiei în vigoare acum, orice client se poate duce la bancă şi să ceară modificarea contractului prin calculul pornind de la referinţa EURIBOR sau ROBOR la care se adaugă marja practicată până atunci. Aşa spune ordonanţa, aşa vor judeca şi instanţele, iar fără modificarea actului normativ băncilor vor pierde în justiţie. Ordonanţa este clară: referinţa va fi indicele EURIBOR/ROBOR/LIBOR la care se adaugă marja băncii, care nu poate să crească”, spunea Cinteză.

– 20 august: Surse guvernamentale declară pentru Mediafax că Executivul nu va modifica OUG 50, întrucât nu încalcă legislaţia UE, deşi s-a angajat în scrisoarea cu FMI să revizuiască actul normativ pentru a nu fi aplicat retroactiv.

– 23 august: Preşedintele ANPC, Constantin Cerbulescu, declară pentru Mediafax că băncile pot menţine ratele actuale la creditele cu dobânzi variabile doar dacă au acceptul clienţilor, care pot răspunde în termen de 15 zile de la primirea notificării, şi că opinia ANPC transmisă ARB nu va fi introdusă în lege. Cerbulescu a afirmat chiar că „sută la sută” Parlamentul nu va modifica OUG 50/2010

– 1- 6 septembrie: Tot mai mulţi clienţi nemulţumiţi au început să se organizeze pe internet pentru a creşte puterea de negociere cu băncile la rezolvarea unor probleme mai vechi, dar şi a celor apărute la aplicarea OUG 50/2010. De asemenea, clienţii s-au reunit în grupuri pe internet pentru a iniţia procese colective împotriva băncilor.

– 6 septembrie: Radu Gheţea declară că bancherii insistă ca OUG 50 să fie „clară şi cu aplicabilitate fără echivoc”, astfel încât să nu creeze confuzii şi probleme, chiar dacă se va aplica şi pentru creditele deja acordate.

– 8 septembrie: Senatul aprobă legea de adoptare a OUG 50, care urmează să fie dezbătută în Camera Deputaţilor.

– 8 septembrie: ANPC anunţă că a înregistrat 536 de reclamaţii referitoare la credite de la intrarea în vigoare a OUG 50, dintre care 109 s-au referit la perceperea comisionului de risc, şi că a aplicat amenzi de 270.000 de lei.

– 9 septembrie: Surse guvernamentale au declarat agenţiei Mediafax că traducerea oficială în limba română a scrisorii FMI va fi transmisă Parlamentului într-o formă în care Guvernul îşi asumă doar analizarea OUG 50 şi nu în mod obligatoriu revizuirea actului normativ.

– 9 septembrie: Asociaţia Română a Băncilor anunţă că va angaja o casă de avocatură pentru a obţine o opinie juridică privind maniera de transpunere a Directivei Europene 48/CE/2008 în legislaţia naţională, respectiv asupra OUG 50.

– 16 septembrie: Bogdan Chiriţoiu declară că OUG 50/2010 nu încalcă legislaţia europeană, nu este retroactivă şi are avizul Ministerului Afacerilor Europene şi al Ministerului Justiţiei.

Chiriţoiu spune că România nu este singurul stat din UE care a extins prevederile directivei şi consideră că băncile preferă să meargă în instanţă decât să ofere dobânzi la creditele vechi cel mult egale cu ratele la împrumuturile noi pentru că anticipează un număr relativ mic de clienţi care se vor adresa justiţiei. El anticipează că în următoarele luni va fi o avalanşă de refinanţări de credite, în contextul în care şi notarii scad taxele, iar băncile vor încerca să atragă clienţii instituţiilor concurente.

– 20 septembrie: Expiră termenul de 90 de zile până la care băncile au fost obligate să pună în practică OUG 50 şi să înştiinţeze clienţii cu privire la alinierea contractelor vechi la noile reglementări. Potrivit unor interpretări, actele adiţionale la contracte mai pot fi semnate sau refuzate pe parcursul a încă 15 zile.

– 20 septembrie: Nicolae Cinteză declară că mai multe bănci se pregătesc să ceară în instanţă despăgubiri din partea statului pentru pierderile provocate de aplicarea Ordonanţei 50.