Legi noi tin la distanta emigrantii din Europa Centrala

stiau toti cetatenii statelor prinse in actualul val al extinderii. Nu au aplaudat decizia Comisiei Europene, dar au acceptat-o, crezand ca se pot strecura si beneficia de schemele de asistenta sociala din tarile membre. In orice caz, putini s-au asteptat la manevra acestora din urma. Avand de rezolvat problema celor 14 milioane de someri care dezechilibreaza sistemele asigurarilor sociale, acestea spun stop oricaror alti potentiali candidati la asistenta sociala. Tonul l-au dat tocmai cei care,

stiau toti cetatenii statelor prinse in actualul val al extinderii. Nu au aplaudat decizia Comisiei Europene, dar au acceptat-o, crezand ca se pot strecura si beneficia de schemele de asistenta sociala din tarile membre. In orice caz, putini s-au asteptat la manevra acestora din urma. Avand de rezolvat problema celor 14 milioane de someri care dezechilibreaza sistemele asigurarilor sociale, acestea spun stop oricaror alti potentiali candidati la asistenta sociala. Tonul l-au dat tocmai cei care, cu doi ani in urma, isi declarau pietele muncii deschise pentru viitorii cetateni ai Uniunii. Desi Comisia Europeana a dat asigurari ca in urmatorii cinci ani cel mult 1% din populatia tarilor candidate ar putea lua drumul vestului in cautarea unui loc de munca sau a asistentei sociale destinate emigrantilor, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Olanda, Germania aplica principiul conform caruia paza buna trece primejdia rea. Pentru guvernele acestor tari nu rapoartele Comisiei Europene sunt credibile, ci faptul ca letonii castiga 29% din salariul mediu din Uniunea Europeana, romanii 27%, polonezii 39%, ungurii 48%, ca somajul in tarile candidate este in medie de 8% si ca toti acesti oameni vor prefera statutului lor actual pe acela de emigrant asistat social in Vest.
Principiile nu sunt pentru catei
Asadar, s-a trecut la adoptarea de masuri care pornesc de la introducerea obligativitatii recomandarilor din partea angajatorului si sindicatelor, ajungand pana la interzicerea totala a accesului pe piata muncii si a asigurarilor sociale timp de cativa ani. Totul este scuzabil. In apararea politicilor restrictive este invocat pericolul dezechilibrarii pietei muncii si a sistemelor de asigurari sociale. De pe urma afluxului de emigranti nu ar avea de castigat decat companiile transnationale, spun guvernele statelor membre. Forta de munca estica, mai prost platita decat cea din Uniunea Europeana, dar la fel de buna, va determina scaderea salariilor, concomitent cu cresterea productivitatii muncii. Locurile de munca ale lucratorilor vestici vor fi luate de cei din est, primii ingrosand randurile asistatilor social. Un alt scenariu inverseaza rolurile. Emigrantii estici vor invada tarile membre cu unicul scop de a trai din ajutoarele sociale cu mult mai generoase decat cele din tarile de origine. Reactia celor direct vizati este cea asteptata. Ministrul slovac al Afacerilor Externe, Eduard Kukan, i-a asigurat pe ambasadorii statelor membre ca guvernul sau va adopta legi de natura sa impiedice emigrarea. Omologul sau ceh promite acelasi lucru. Toti la un loc invoca principiile fundamentale ale Uniunii Europene, pe care ei au dat in scris ca le vor respecta, dar pe care tocmai cei care ar trebui sa le apere le ignora. Iar daca cehii, slovacii, ungurii, polonezii – intr-un cuvant, campionii reformelor – sunt tratati astfel, este lesne de imaginat ce ii asteapta pe romani.

· tarilor candidate, caracterizate prin rate inalte ale somajului si crestere economica redusa, pentru care migratia fortei de munca este un fenomen pozitiv in masura in care emigrantii sunt muncitori mediu calificati. Plecarea lor reduce forta de munca, scade rata somajului si are impact pozitiv asupra consumului, cererii si veniturilor.
· tarilor membre, marcate de imbatranirea accelerata a populatiei – castiga forta de munca tanara, bine pregatita.
· Companiilor din tara gazda – isi maximizeaza profiturile (salariile emigrantilor sunt mai scazute decat valoarea adaugata pe care acestia o produc in tara gazda; productivitatea muncii creste, concomitent cu scaderea nivelului veniturilor).

· tarilor de origine – emigrarea persoanelor cu calificare inalta erodeaza competitivitatea tarii de origine pe piata Uniunii Europene. Se adancesc astfel diferentele regionale, cu riscul instabilitatii economice in tarile central si est europene. Pe termen lung, instabilitatea economica duce la probleme sociale si afecteaza intreaga Uniune Europeana prin aparitia unor centre de conflict.
· Pietei muncii – nivelul scazut al veniturilor emigrantilor determina dereglarea pietei muncii tarii gazda: inlocuirea propriilor muncitori cu cei sositi din est duce la cresterea ratei somajului; scade nivelul veniturilor salariale; are loc o redistribuire inegala a veniturilor, in favoarea capitalului.
· Sistemelor de asigurari sociale – creste presiunea asupra sistemelor de asigurari sociale, deja o problema pentru guvernele statelor membre.

Noilor cetateni li se pregatesc legi neplacute
Guvernul britanic a adoptat reguli dure, menite sa-i descurajeze pe cehii, polonezii, lituanienii, slovacii etc in cautare de lucru sau de ajutoare sociale. Acestia nu au dreptul, timp de doi ani de la data aderarii, la nici o schema de asistenta sociala, nici la permise de munca sau de sedere. Sindicatele din tara Galilor sunt pe deplin de acord cu masurile anuntate. Ele se tem ca forta de munca ieftina din tarile central si est-europene va determina scaderea salariilor de pe piata galeza a muncii, una dintre cele mai prost platite de pe teritoriul Marii Britanii.Decizia guvernului nu se bucura insa de aprobarea oficialitatilor locale scotiene, care, de curand, lansasera o oferta tentanta: 13 mii de locuri de munca pentru viitorii cetateni ai Uniunii Europene. Estimarile oficiale arata ca timp de trei ani de zile, incepand din 2004, pe piata muncii vor intra circa 13 mii de cetateni din centrul si estul continentului.
Vor putea locui si munci pe teritoriul tarii doar cei care fac dovada ca sunt agreati de sindicatul si de compania la care urmeaza sa lucreze. Inainte de plecarea din tara de origine ei vor trebui sa faca dovada ca au contract de munca sigur in Danemarca si ca nu exista contracandidati danezi pentru postul respectiv. In plus, angajatorul trebuie sa fie danez. In situatia in care indeplinesc conditiile si ocupa posturile pentru care aplica, ei sunt obligati, de indata ce contractul expira, sa paraseasca tara.
Guvernul suedez a anuntat introducerea unor noi reguli de admitere a muncitorilor emigranti, fara a specifica in ce vor consta acestea si cand vor fi aplicate. Spre deosebire insa de alte state membre, in care sindicatele sunt de acord cu politica in domeniul fortei de munca emigrante, principalele trei centrale sindicale suedeze boicoteaza planurile guvernului, considerandu-le discriminatorii si intr-o vadita contradictie cu principiul liberei circulatii a persoanelor.
Este singura tara membra a UE care acorda egalitate de tratament pe piata muncii. Forta de munca importata si cetatenii irlandezi se bucura de aceleasi drepturi salariale si de protectie sociala. Guvernul irlandez a anuntat ca disponibile pentru anul in curs circa 500 de mii de locuri de munca.