Păcăleala legii care promite produse româneşti în hipermarketuri

Modificările aduse Legii 321 privind comercializare produselor alimentare nu obligă magazinele autohtone să vândă alimente obținute în România, ci îi obligă să achiziționeze produse în proporție de 51% din lanțul alimentar scurt de aprovizionare. Adică orice producător regional care poate livra direct către magazine se poate încadra în acest procentaj, sunt de părere speciliștii din domeniu.

“În  lege nu spune produs realizat în România, ci spune produs provenit din lanțul scurt. Lanțul scurt vizează produsele făcute la nivel regional. Practic, regional înseamnă și zona de frontieră, Spre exemplu produse realizate în Ungaria sau în Bugaria, ca state membre”, a declarat pentru Capital, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii.

El a mai spus că în acest context nu se mai poate invoca faptul că România a impus produsele realizate numai în România.  

În același timp, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței  a spus că această lege ar fi putut încălca legislaţia europeană în alte condiţii, dar a fost aleasă formula ”lanţul scurt”, care este acceptată pe plan european. El a făcut referire la faptul că orice obligativitate impusă marilor lanțuri de retail de a asigura minim 51% produse românești ar fi fost sortită eșecului. În locul unei astfel de obligativități s-a găsit fomula ”lanțului scurt” de aprovizionare, scrie News.ro.

În ceea ce privește aplicabilitatea legii, Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, a declarat la o emisiune la Realitatea TV, că "dintr-o lege generoasă a ieşit o lege greu de aplicat, cu definiţii greşite".

"Prima sintagmă greşită a fost folosirea termenului de lanţ scurt. În definiţia europeană înseamnă producător – consumator – pieţe, iar lanţul scurt se poate aplica perfect la Legume şi Fructe, pentru că producătorul duce produsele direct la magazine. În schimb, la restul produselor nu putem vorbi de lanţ scurt, nu există. A doua greşeală a fost definirea produselor proaspete, iar laptele nu poate fi definit aşa pentru că este pasteurizat. În schimb, apa minerală sau sucurile sunt considerate produse proaspete. Pe urmă s-a vorbit de zonare, pe lanţul scurt, din regional şi zonal. Nu s-a putut băga naţional pentru că interzice legislaţia concurenţei, dar acest lucru înseamnă că lanţul scurt se aplică inclusiv în Ungaria, Bulgaria, Ucraina şi în toate ţările de lângă noi. De aceea am spus că legea nu are nici cea mai vagă legătură cu produsul românesc. Normele de aplicare metodologice pot schimba însă sensul legii", a spus Minea.