Comisia de Industrii și Servicii din Camera Deputaților a amânat, încă o dată, depunerea raportului referitor la Legea offshore, astfel că proiectul de act normativ nu a putut intra la dezbaterea din plen până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Legea offshore este premisa începerii exploatării rezervelor de gaze de circa 200 de miliarde de metri cubi din Marea Neagră, pentru că stabilește regimul administrativ, fiscal și, în general, stabilește anumite costuri fixe ale companiilor, care pot asfel să își realizeze calculele de rentabilitate ale proiectului.

Președintele Comisiei, deputatul PSD Iulian Iancu, a anunțat că legea în cauză va fi discutată marțea viitoare, în sesiune extraordinară, motivând că dezbaterea nu a putut fi ținută la deputați pentru că s-a mutat la Guvern. Totuși, acesta dă asigurări că votul în plen nu va fi mutat la toamnă, după vacanța parlamentară, ci va fi făcut în cele două săptămâni de sesiune extraordinară din iulie.“Nu se amână pentru toamnă, intră la vot în Plen în următoarele două săptămâni care urmează”, a spus Iancu.

Dincolo de declarațiile lui Iancu, votul pe Legea offshore va fi posibil doar dacă se pune pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare. Aceasta se numește extraordinară tocmai pentru că se face “çu dedicație”, adică pentru legi delicate sau care nu au fost dezbătute suficient. Prin urmare, dacă nu va figura pe ordinea de zi, atunci, Legea offshore se va amâna pentru toamnă.

Proiectul, votat de Senat încă din februarie, garantează companiilor petroliere care au concesionate perimetre în Marea Neagră că, în afara redevenţei actuale, statul român nu va mai impune vreo taxă cât timp există acordurile petroliere. Iar, dacă totuşi o va face, va fi obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. În schimb, companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme româneşti şi să angajeze forţă de muncă locală.

Aceste două puncte generează dispute între concesionarii perimetrelor din Marea Neagră și reprezentanții statului, celelalte puncte fiind agreate între părți. Cel mai important este cel legat de fiscalitate. Petroliştii cer, în offshore, regim fix al redevențelor și lipsa impozitului suplimentar de 80% pe preţul care depăşeşte 85 de lei/MWh de gaz, aşa cum se întâmplă acum cu gazele exploatate pe uscat. Reprezentanții coaliției de guvernare vor, în schimb, cât mai multe venituri la buget, de stat și local.

 

Ce înseamnă Marea Neagră

În Marea Neagră, în perimetrele concesionate de ExxonMobil – Petrom, Black Sea Oil&Gas și LukOil-Romgaz, există rezerve estimate de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit estimărilor ANRM. BSOG și Exxon au investit, până acum, circa 1,7 miliarde de dolari pentru explorare și așteaptă legea offshore pentru a demara producția. Cele mai mari rezerve se află în blocul Neptun, operat de Exxon și Petrom, peste 120 de miliarde de metri cubi, BSOG are între 10 și 20 de miliarde de metri cubi, iar LukOil și Romgaz circa 30 de miliarde de metri cubi.

Proiectul Marea Neagră are susținerea administrației americane de la Washington. Într-o vizită făcută la București, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, a spus că speră ca autoritățile din România să adopte cât mai repede Legea offshore, prin „mecanismele legate de taxe“, pentru a stimula investițiile.

O are și pe cea românească, declarativ, de la toate nivelurile iar reprezentanții autorităților clamează deja poziția privilegiată a României în Europa. “Avem resurse în Marea Neagră şi începem să discutăm despre poziţia României în Europa ca producător de gaze, adică începem să avem un cuvânt de spus aici”, a afirmat recent ministrul Energiei, Anton Anton.

Banii

Un studiu realizat recent de compania Deloitte arată că beneficiul pentru România a proiectului Marea Neagră ar putea ajunge la 40 de miliarde de dolari, din care 26 de miliarde înseamnă contribuţie la bugetul de stat. Reprezentanţii Deloitte au precizat, pentru Capital, că au ajuns la acest procent având în vedere declinului producţiei onshore, creşterea consumului intern şi barierele tehnice şi comerciale în privinţa cantităţilor care pot fi exportate. 

„Vorbim despre comercializarea unei mărfi pentru care operatorii nu au luat o decizie finală de investiţie. Fără un cadru fiscal stabil vă pot spune că aceşti operatori nu îşi vor asuma riscul acestor investiţii offshore, pentru că există riscul să nu găseşti nimic acolo. Riscul mare al recuperării investiţiei are nevoie de predictibiltate“, a subliniat Sorin Elisei, manager Deloitte Consultanţă, în cadrul Conferinţei Capital „Piaţa Energiei: Oportunităţi vs Provocări“.

 

Legea privind operațiunile petroliere offshore a fost aprobată în octombrie 2017 de guvernul Tudose și apoi trimisă în Senat, prima cameră decizională. A fost aprobată de Senat în februarie 2018, fiind trimisă în Camera Deputaților. Ulterior, a trecut prin mai multe comisii din Camera Deputaților pentru avize, iar din aprilie se află în comisia pentru industrii, care trebuie să trimită raport pentru adoptarea în plen. La nivelul comisiei pentru industrii, au avut loc discuții între deputați și operatori departe de ochii publicului, ajungându-se cu negocierile până la vacanța parlamentară.

 

Acest articol a fost publicat in numărul 26 al revistei Capital, disponibil la chioșcuri în perioada 2 – 8 iulie

Te-ar putea interesa și: