Legea Educației va fi modificată! Sorin Cîmpeanu a venit cu explicații: Ne dorim o educație de calitate

În urmă cu o săptămână, în cadrul unei conferințe de presă, ministrul Educației spunea că există două proiecte în ceea ce privește educația, unul pentru învățământul preuniversitar și unul pentru cel superior. Sorin Cîmpeanu a mai spus la vremea respectivă că aceste proiecte de lege au fost elaborate de către Ministerul Educației, din resurse proprii.

„Astăzi, 12 iulie, la un an de la prezentarea raportului final al Proiectului România Educată, Ministerul Educaţiei a transpus în texte de lege toate principiile din Proiectul România Educată. Avem două proiecte: unul pentru învăţământul preuniversitar şi altul pentru învăţământul superior. Aceste proiecte de lege au fost elaborate de către Ministerul Educaţiei cu resurse proprii prin consultarea tuturor direcţiilor de specialitate. (…) Ministerul Educaţiei este cel care asumă aceste două proiecte de lege, care începând cu ziua de mâine vor fi lansate în consultare publică pentru o perioadă de 35 de zile, până la data de 17 august, perioadă de consultare în care aşteptăm opinii din partea tuturor celor interesaţi în bunul mers al educaţiei”, spunea ministrul Sorin Cîmpeanu în urmă cu o săptămână.

Motivele pentru care Legea Educației va fi modificată

Ministerul Educației a venit cu zece motive pentru care această lege ar trebui modificată. Astfel, ministerul spune că motivul principal pentru care Legea Educației trebuie modificată are legătură cu dorința guvernanților ca România să aibă o „educație de calitate, responsivă și suportivă”. Pentru ca acest lucru să se întâmple, Sorin Cîmpeanu spune că este nevoie de o reformă sistematică.

„Schimbăm pentru că ne dorim o educație de calitate, responsivă și suportivă, iar acest lucru necesită o reformare sistemică și curriculară, o mentalitate, o conduită și, nu în ultimul rând, o atitudine proactivă. Schimbăm pentru că vrem să susținem în egală măsură excelența și echitatea. Schimbăm pentru că trebuie să avem un fundament pentru redarea prestigiului și demnității profesiei de dascăl, inclusiv printr-o salarizare motivantă care să fie cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie, încă de la debutul în carieră”, arată ministerul.

Sorin Cîmpeanu a mai precizat că „schimbăm pentru că, în ultimii ani, rezultatele sistemului actual au nemulțumit pe toată lumea/întreaga societate, iar analfabetismul funcțional a rămas constant sau chiar a crescut, ceea ce duce, evident, la rezultate slabe în materie de învațare relevantă pentru o viață independentă și deplină”.

Ministerul mai spune că „sistemul de învățământ se răsfrânge asupra vieții tuturor”, subliniind că România are nevoie de „absolvenți autonomi, absolvenți care să înțeleagă ce se petrece în jurul lor și să gândească critic, de absolvenți care să caute soluții creative și nu bazate pe șabloane, la problemele pe care le întâmpină societatea, de absolvenți care să fie antreprenori sau să muncească eficient și să plătească impozite și taxe în România, astfel încât banii investiți în educație să se întoarcă în sistemul de învățământ și în alte servicii publice. Avem nevoie de absolvenți care să producă bunăstare, să aibă capacitatea de a face acest lucru în mod inovativ, orientat spre viitor, și nu doar reproducând tipare existente”.

De asemenea, Sorin Cîmpeanu mai spune că printre motivele pentru care Legea Educației va fi schimbată se mai află și faptul că fiecare elev trebuie să își atingă potențialul maxim, profesorii sunt nemulțumiți de programe și de lipsa de libertate, în timp ce liceeni sunt nemulțumiți că nu au o posibilitate mai mare de a alege disciplinele de care sunt interesați.

„Schimbăm pentru că relevanța învățământului profesional pentru piața muncii a fost contestată, pe bună dreptate, pentru că școlile profesionale/liceele tehnologice funcționează pe modele învechite, fără o colaborare suficientă cu mediul economic”, spune ministerul.

În plus, instituția mai spune că „schimbăm pentru că elevii trebuie sa aibă acces la un traseu educațional mai flexibil, mai bine adaptat intereselor lor, care să poată identifica talentele și aptitudinile de la o vârstă cât mai fragedă și care să îi orienteze spre atingerea potențialului maxim”.

În finalul listei, Ministerul Educației mai spune că „schimbăm pentru că părinții trebuie sa aibă un feedback obligatoriu, pentru ca fișele posturilor didactice sa poată fi modificate în acest sens, în paralel și în conformitate cu un nou Regulament de Organizare și Funcționare a Învățământului Preuniversitar”, adăugând că „schimbăm pentru că publicul larg/societatea percepe sistemul de învățământ drept unul învechit, în care structurile sunt aceleași ca în urmă cu zeci de ani, în care inițiativa profesioniștilor se îneacă în birocrație și într-un centralism excesiv. Pentru a raspunde tuturor acestor provocări, noile legi pornesc exact de la nevoile elevului, identificate pe parcursul a peste 6 ani de consultări în proiectul România Educată. Și aici vorbim nu numai de nevoi educaționale! Vorbim și de nevoi socioemoționale, de nevoia de incluziune școlară, de nevoia de desegregare, de nevoia de confort și siguranță în spațiul școlar, de nevoia de a fi acceptat necondiționat și valorizat tocmai prin respectarea particularităților de vârstă și individuale, astfel încât elevul să fie beneficiarul unei EDUCAȚII INDIVIDUALIZATE urmărite printr-un instrument psihopedagogic de monitorizare și progres: portofoliul educațional!”.

Peste 10 mii de oameni au venit cu propuneri

Ministrul Sorin Cîmpeanu a mai precizat că peste 10.000 de persoane au venit cu propuneri pe parcursul consultărilor.

„Aş vrea să reiterez faptul că abordarea proiectului România Educată a presupus şapte grupuri de lucru plus un grup care a asigurat integrarea opiniilor. Peste 10.000 de persoane pe parcursul consultărilor s-au exprimat, au formulat propuneri. Acestea au fost integrate la nivelul Proiectului România Educată”, spune ministrul, adăugând că „Proiectul România Educată beneficiază deja de o asumare guvernamentală explicită şi beneficiază de o asumare parlamentară prin includerea în PNRR a capitolului România Educată cu o pondere a finanţării de peste 12% din total PNRR”.