România poate ajunge în faţa Curţii de Justiţie a UE, după ultimul avertisment al Comisiei Europene legat de încălcarea legislaţiei comunitare de mediu. Mărul discordiei: Kronospan Sebeş.
Executivul comunitar a trimis României o ultimă scrisoare înanite de a declanşa procedura de infringement. Țara noastră este acuzată că a permis construcţia unei instalaţii industriale de proporţii înainte de a fi făcut o evaluare corespunzătoare a impactului de mediu. Plângerea priveşte construirea ilegală a unei instalaţii care ar urma să fabrice 60.000 de tone de formaldehidă pe an. Comisia susţine că nu s-au luat măsuri corespunzătoare de sancţionare a operatorului şi nici nu s-a asigurat aplicarea legislaţiei comunitare.
Din informaţiile furnizate de Garda Naţională de Mediu (GNM), rezultă că, în perioada 2006-2010, companiei Kronospan Sebeş i s-au aplicat sancţiuni în valoare de 840.000 de lei pentru neconformităţile constatate. O parte din amenzi au fost achitate direct, dar cele mai multe au fost contestate în justiţie. Instanţele însă au dat câştig de cauză GNM. Istoria fabricii Kronospan Sebeş începe în 2004, odată cu preluarea platformei de către multinaţionala cu acelaşi nume, prezentă în 24 de ţări şi având vânzări de peste 2,7 miliarde de euro anual. Kronospan începe lucrările de construcţie la instalaţia de formaldehidă fără acte de reglementare. În interiorul platformei este înfiinţată o nouă societate, Kronochem Sebeş. Ulterior, Kronochem solicită acordul de mediu. Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba amendează societatea cu 50.000 de lei. GNM notifică Primăria Sebeş să dispună demolarea acestei construcţii, iar primăria dă în judecată societatea. În septembrie anul trecut, s-a realizat un nou control, constatându-se că platforma nu funcţionează şi nu este funcţională. Acelaşi lucru s-a constatat şi în februarie 2010, când a fost efectuat ultimul control la Sebeş.
Pe lista CE, 195 de instalaţii româneşti
În replică, purtătorul de cuvânt al companiei Kronospan, Oana Bodea, a declarat pentru Capital: „CE nu este corect informată. În primul rând, pe platforma noastră de la Sebeş există o fabrică de formaldehidă care produce 30.000 tone pe an, cu toate autorizaţiile, conform legislaţiei statului român şi a UE. În al doilea rând, instalaţia de producere a formaldehidei la care se face referire – în fapt, o instalaţie de ultimă oră, care depăşeşte sub aspect tehnologic orice instalaţie similară din România şi prin care se doreşte extinderea producţiei deja existente la Sebeş – nu a fost finalizată, aşa cum se înţelege din comunicatul de presă al CE şi nici nu este operabilă. În al treilea rând, suntem uimiţi de faptul că oficialii de la Bruxelles nu au cunoştinţă de niciun fel de sancţiuni aplicate Kronochem”.
În ceea ce priveşte alte avertismente, reprezentanţii Departamentului pentru Afaceri Europene ne-au confirmat că nu mai există alte scrisori transmise de CE României, referitoare la încălcarea legislaţiei comunitare de mediu.
În urma negocierilor de aderare a României la UE, s-au stabilit perioade de tranziţie eşalonate, cu termene de finalizare până cel târziu în 2015, pentru mai multe tipuri de instalaţii. Astfel, sub incidenţa directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, conform informaţiilor furnizate de Ministerul Mediului, se află în total 195 de instalaţii, din care 30 au ca termen-limită de tranziţie sfârşitul acestui an. Printre acestea se află şi instalaţiile de la Holcim Câmpulung, Sofert Bacău, Letea Bacău, Antibiotice Iaşi etc. Alte 120 de instalaţii se află sub incidenţa directivei privind limitarea emisiilor în atmosferă, din care 34 de instalaţii, vizează emisiile de sulf, 64 de instalaţii, emisiile de oxizi de azot şi 22 de instalaţii, emisiile de pulberi.
România trebuie să se asigure că în astfel de cazuri se realizează evaluările impactului de mediu.
Janez Potocnik, comisar european pentru mediu
