Seminarii, mese rotunde, emisiuni TV, comunicarea din „poartă în poartă“. Sunt principalele tehnici prin care Ministerul Agriculturii vrea să informeze românii din mediul rural cu privire la modul de accesare a celor şapte miliarde de euro de la UE. Ce şanse de succes va avea această strategie?

Cinci echipaje ale Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Iaşi, dotate cu maşini, retroproiectoare, laptopuri, broşuri şi pliante, se pregătesc să poposească zilele acestea în fiecare comună din judeţ. Care este misiunea acestor comandouri? „Vor avea sarcina să facă o informare prealabilă referitoare la fondurile structurale şi subvenţii“, spune Constantin Aruştei, directorul executiv al DADR. Şi la Cluj se fac pregătiri pentru „marea debarcare“, plănuită să înceapă pe 12 februarie. Virgil Bucşa, directorul adjunct al DADR Cluj, afirmă că „în prezent, se face instruirea celor opt echipe care vor informa fermierii clujeni cu privire la fondurile nerambursabile“. De altfel, comunicarea directă este modalitatea principală prin care Ministerul Agriculturii spune că va promova proiectele de investiţii ce vor putea fi finalizate cu fonduri europene. În opinia specialiştilor, „comunicarea de la om la om“ va fi punctul forte al strategiei de promovare a celor 7,1 miliarde de euro acordate de UE pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, până în 2013.

„Experienţa noastră în promovarea programului Sapard ne-a arătat că fermierul are nevoie de informaţii cât mai multe, la el acasă. El vrea să-ţi arate ferma sa, terenul, ce vrea să facă acolo, şi are nevoie de consiliere şi informaţii la faţa locului, în funcţie de nevoile lui concrete“, spune Radu Miu, directorul general al agenţiei de publicitate Mercury Promotions. În opinia lui Miu, o astfel de comunicare poate avea şi o hibă: „Dacă aceste informaţii nu sunt furnizate într-un mod coerent şi sursele lor nu sunt clare, atunci pot apărea probleme“.
Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii, anul acesta, bugetul destinat promovării este de 300.000 de euro, sumă ce provine din fonduri Phare. „Banii vor fi utilizaţi atât pentru producerea materialelor publicitare (spot TV, broşuri), cât şi pentru organizarea de seminarii la nivel regional şi naţional“, spune Cornelia Harabagiu, director general Dezvoltare Rurală.

La rândul său, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) îşi va promova proiectele proprii de subvenţii, în valoare totală de 968 de milioane de euro, cu un buget (ridicol) de doar 25.000 de euro…
Pentru Ministerul Agriculturii, grupul ţintă al strategiei de informare îl reprezintă, într-o primă fază, beneficiarii programului Sapard. „E firesc să ne adresăm mai întâi celor care au mai accesat fonduri europene. Apoi, fermierilor, producătorilor agricoli sau asociaţiilor agricole“, spune Virgil Bucşa.

Directorul general al Mercury Promotions este rezervat: „Foarte multe acţiuni de informare au impact redus din cauza faptului că autorităţile nu reuşesc să identifice ţăranii cu potenţial. Experienţa ne-a arătat că un primar interesat poate aduce la o întâlnire peste 100 de ţărani «mai răsăriţi» şi lideri locali.“
Oficialii Ministerului au planuri şi mai ambiţioase: organizarea „caravanei rurale“. „Ne-am propus să punem în practică şi conceptul «la masă cu beneficiarul», care presupune comunicarea directă între cei implicaţi în derularea programului de dezvoltare rurală“, spune Cornelia Harabagiu.

Promovarea programului se va face şi în mass-media de largă audienţă. „Specialiştii noştri vor participa la emisiuni radio-TV cu profil agricol, unde potenţialii beneficiari ar putea adresa direct întrebări cu privire la modul de accesare a fondurilor europene“, spune Cornelia Harabagiu. Cu alte cuvinte, emisiunile „Viaţa satului“ (TVR1) sau „Iarba verde de acasă“ (Radiodifuziune) vor avea subiecte „fierbinţi“.
Publicitarii sunt însă sceptici şi sunt de părere că astfel de canale de comunicare nu vor avea decât rol de atragere a atenţiei ţăranului român şi, eventual, nu va face decât să-l stimuleze să caute informaţia.
Potrivit programului naţional de dezvoltare rurală, o serie de fonduri se adresează şi satelor de la munte. În timp ce oficialii ministerului se declară optimişti că şi aceştia vor fi până la urmă informaţi, specialiştii în comunicare sunt de altă părere: „cât priveşte fermierul din vârf de munte, da!, poate fi o problemă. El este cel mai greu accesibil“. 

La masă cu beneficiarul
«Pentru a promova fondurile europene vom organiza „caravane“ care să acopere toate satele. Ne-am propus să punem în practică şi conceptul „la masă cu beneficiarul“, ce presupune comunicarea directă cu ţăranii.»
Cornelia Harabagiu, director general Dezvoltare Rurală

Informaţii aduse în ogradă
«Fermierul are nevoie de informaţii cât mai multe, la el acasă. El vrea să-ţi arate ferma sa, terenul, ce vrea să facă acolo, şi are nevoie de consiliere şi informaţii la faţa locului.»
Radu Miu, directorul general Mercury Promotions