La fel ca în 2010! Se împrumută România masiv pentru finanțarea deficitului? Ce ascunde Guvernul
Adaugă-ne ca sursă preferată
Urmărește pe Google News
România nu finanțează pensii și salarii din împrumuturi dar finanțează șomajul tehnic, acuză un cunoscut economist, care arată cu degetul spre Guvernul Orban că pregătește cu mega-împrumut de la Comisia Europeană, în loc să acceseze fondurile neramburasabile.
Economistul Adrian Câciu a lansat duminică seară o ipoteză-bombă, conform căreia fondurile europene din care Guvernul Orban a anunțat că va finanța plata șomajului tehnic reprezintă de fapt un împrumut, pe care țara noastră va fi nevoită să îl ramburseze cu dobândă, și nu bani nermbursabili, așa cum a anunțat Executivul.
Mai mult decât atât, guvernanții ar pune la cale o suveică ilegală a împrumuturilor și datoriilor, prin care încearcă să acopere necesarul de finanțare al deficitului bugetar.
”Ce nu vi se spune”
”ROMÂNIA VREA SĂ ÎMPRUMUTE 5 MILIARDE EURO DE LA COMISIA EUROPEANA!!!???
Ce nu vi se spune despre instrumentul de finanțare SURE:
Acest instrument temporar pus la dispoziție de Comisie este un instrument de ÎMPRUMUT, nu reprezinta fonduri nerambursabile”, a scris Adrian Câciu pe Facebook.
”Șocant, nu?
Da, poate părea șocant pentru că autoritățile române iar prezintă lucrurile pe jumătate deși vor ajunge să devină ridicole când se va aplica instrumentul SURE.
Regulamentul 2020/672 privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ca urmare a epidemiei de COVID-19 introduce posibilitatea acordării de împrumuturi către statele membre ale căror deficite au crescut urmare cheltuielilor efectuate în special cu schemele de șomaj tehnic dar și alte măsuri specifice legate de combaterea efectelor Covid-19.
Împrumuturi! Ca în 2010. Pentru finanțarea deficitului.
Atunci România a luat 5,4 miliarde euro împrumut pentru finanțarea deficitului.
Acum intenționează să ia 5 miliarde euro”, a explicat economistul.
”Necesitatea unui acord ratificat de Parlament”
”Bani care vor trebui returnați.
Dar…
Acest împrumut se face pe baza unui acord între statul membru și Comisia Europeană.
Ca să existe un acord el trebuie RATIFICAT de Parlament.
Ce mai aflăm din regulament?
Pentru ca împrumuturile să fie disponibile, statele membre trebuie sa depună garanții.
Ministrul Finanțelor deja a anunțat că statul român va depune o garanție de 399 milioane euro.
Nu știu în baza cărui mandat ar putea să depună această garanție ministrul Finanțelor că nu este la SRL”, a acuzat Câciu.
”Pe datorie. Cu dobândă”
”Să vă fac acum filmul:
1. S-a luat o decizie internă de sprijin a șomajului tehnic de către statul român, s-a invocat des, dar foarte des (căutați în presa vremii) că sumele se vor deconta din fonduri europene NERAMBURSABILE, s-a invocat programul SURE.
2. Programul SURE este un instrument de împrumuturi.
România își poate finanța deficitul creat de plata șomajului tehnic dar și de alte măsuri, dar….
Pe datorie. Cu dobândă.
3. Pentru ca acest împrumut să existe trebuie un acord de împrumut între CE și România.
4. Acordul de împrumut trebuie ratificat de Parlament și aprobat prin lege.
5. Plata garanției nu poate exista înaintea unui acord, măcar de principiu, ca acest împrumut se va aproba de România. Plata garanției implică existența a 400 milioane euro disponibili pe care România este dispusă să îi blocheze la dispoziția Comisiei Europene. Păi la ce criză de bani e la buget, ar însemna ca garanția să provină dintr-un alt împrumut (suveica împrumuturilor și datoriilor).
6. România trebuie să aibă de unde sa plătească împrumutul”, a mai arătat el.
”Justificări pentru costul de oportunitate”
”Orice alte acțiuni pe temă nu respectă legislația națională și recomand celor care cred că bugetul României și politica fiscal bugetară se fac după cum au învățat ei la SRL să studieze dacă vor să fie liberi după ce își încheie mandatul.
Încheiem cu un paradox:
Nu finanțăm pensii și salarii din împrumuturi dar finanțăm șomajul tehnic.
Dar companiile care au rechemat șomerii, încep și ele să plătească din sumele amânate la plată?
Corelam puțin efortul?
Renunțăm și noi la ipocrizie?
Aveți în poze detalii despre Regulamentul SURE.
Sper ca de mâine, când citesc toți, să nu mai manipuleze și să fie sinceri.
Ne împrumutăm. E bine?
Aici, executivul va trebui să justifice costul de oportunitate și să își asume că deciziile lor sunt plătite de populație și de copiii noștri.
Mulțumesc”, a precizat economistul.
”Ar fi o prostie”
”PS măsura cu sistemul de munca flexibilă (Kurzarbeit) nu este condiționată de Regulamentul Sure.
Această măsură a fost sugerată de către o serie de oameni de afaceri din România iar despre oportunitatea finanțării ei din buget, pe datorie rămâne sa discutăm.
La acest moment ar fi o prostie, să te împrumuți ca stat și să plătești diferența de sume din KurzArbeit.
România nu este vaca de muls a unor oportuniști, iar salariații nu sunt avantajați”, a mai scris pe Facebook Adrian Câciu.
Puteți vedea mai jos postarea:
Recomandările noastre
Lucrez de niște ani buni în presă, zonă în care am intrat de bună-voie și nesilit de nimeni, împins de pasiune, după ce am renunțat la o carieră în mediu financiar-bancar. Nu știu dacă presa a câștigat ceva cu mine activând în rândurile jurnaliștilor, cert e că mediul financiar-bancar nu a pierdut nimic, după plecarea mea. Economist de profesie, reușesc încă să privesc mass media ca pe un hobby, e adevărat, plătit, în ciuda numeroaselor și amplelor schimbări care au avut loc în ultimii zece ani - cel puțin. Am scris pe mai multe domenii, dar preferatele mele rămân economia și satira, pentru că niciodată nu mi-au plăcut oamenii care se iau prea în serios.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.