Comisia Europeană a confirmat, la 26 septembrie 2006, prin Raportul de monitorizare prezentat, la Strasbourg, de comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, intrarea României, alături de Bulgaria, în UE la 1 ianuarie 2007.

Procesul de aderare a României la UE a început efectiv în 1993, odată cu semnarea, la 1 februarie, a Acordului european instituind o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Acest acord recunoştea obiectivul ţării de a deveni membru al Uniunii şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea acesteia.

În martie 1998, UE a lansat, în mod oficial, procesul de extindere, iar în luna noiembrie a aceluiaşi an Comisia Europeană a publicat primul raport cu privire la progresele înregistrate de România în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Consiliul European de la Helsinki, din 11-12 decembrie 1999, a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Bulgaria şi România.

Negocierile cu autorităţile de la Bucureşti au demarat, în mod oficial, în februarie 2000, pe marginea a 31 de capitole ale legislaţiei europene, întregul proces încheindu-se în decembrie 2004. România, ca şi Bulgaria, rata astfel aderarea, în mai 2004 la UE, alături de statele odată cu care începuse negocierile cu UE.

Tratatul de aderare la UE a fost semnat la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, ţara noastră dobândind statutul de observator la activitatea instituţiilor europene.

După primirea în UE, România are reprezentanţi în toate instituţiile europene, iar cetăţenii săi beneficiază de drepturile conferite de cetăţenia europeană. Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale UE, toate documentele comunitare urmând a fi traduse şi în limba română.

România a organizat alegeri europarlamentare de două ori. La 25 noiembrie 2007, 29,6% dintre cetăţenii cu drept de vot ai ţării au ales 35 de europarlamentari români. La 7 iunie 2009, 27,67% dintre români au votat pentru cele 33 de mandate de europarlamentar.

Ţara noastră a avut doi comisari europeni
Leonard Orban şi-a preluat mandatul de comisar european pentru Multilingvism la 1 ianuarie 2007. El a gestionat un buget de aproximativ 1,2 miliarde de euro, având în subordine 3.400 de persoane. Portofoliul multilingvismului a cuprins traducerile, interpretarea şi oficiul pentru publicaţii oficiale al Uniunii Europene. Mandatul său s-a încheiat la 9 februarie 2010.

Al doilea comisar european din partea României a fost ales Dacian Cioloş, având în responsabilitate Agricultura şi Dezvoltarea Rurală. El a fost învestit în funcţie la 9 februarie 2010. Dacian Cioloş gestionează unul dintre cele mai importante portofolii, care a avut alocat pentru anul 2010 circa 50 de miliarde de euro, aproape o treime din bugetul Uniunii Europene.

Ţara noastră are la dispoziţie 32 miliarde de euro de la UE, pentru perioada 2007-2013. Contribuţia României la fondurile UE în aceeaşi perioadă este estimată la 7,2 miliarde euro.

În 2010 s-a înregistrat o creştere a ritmului de absorbţie a fondurilor europene faţă de 2009, de la 0,50 miliarde de lei la finalul lui 2009, la 2,16 miliarde de lei la finalul lui 2010.

Potrivit datelor publicate de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, până la finele lunii februarie 2011, autorităţile şi firmele din România absorbiseră 9,87% din fondurile europene alocate pentru perioada 2007-2013, adică mai puţin de 2,5 miliarde de euro.

În scopul de a accelera absorbţia fondurilor europene, la data de 20 septembrie 2011, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului României a aprobat înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene, la conducerea căruia a fost numit Leonard Orban.

Potrivit acestuia, în 2012, autorităţile române şi-au propus, prin proiectul de buget, să atragă fonduri UE de şase miliarde euro, din care 2,4 – 2,5 miliarde euro pe agricultură şi dezvoltare rurală şi 3,5 – 3,6 miliarde euro pe fonduri structurale şi de coeziune.

Te-ar putea interesa și: