Constructia combinatului pentru imbogatirea minereului de fier de la Krivoirog, Ucraina a fost hotarita i anul 1983, la realizarea acestui obiectiv urmind sa participe mai multe state membre ale fostului Consiliu de ajutor economic reciproc, CAER, organism aflat sub conducerea URSS. Constructia combinatului a fost demarata efectiv i anul 1987, antreprenori generali fiind desemnate itreprinderile de comert exterior Arcom, Arcif si Uzinexport. La finalizare, Krivoirog trebuia sa devina cel mai mare combinat pentru imbunatatirea minereului de fier. Dupa 1990, o data cu destramarea CAER, restul tarilor participante la proiect, precum Cehia, Slovacia, fosta R.D. Germana s-au retras, Rominia fiind singura tara care a decis sa continue investitia de la CIM Krivoirog.
Societatile comerciale care au participat cu livrari de echipamente si lucrari de constructii-montaj le-au fost retinute de catre statul romin garantii de buna executie, reprezentind 10% din furniturile furnizate. Aceste garantii au ajuns sa isumeze i prezent peste 80 milioane de dolari, suma datorata celor 130 de unitati care au fost implicate i acest proiect. De ani de zile aceste societati se lupta ca sa isi recupereze aceste garantii, care conform contractului initial, trebuiau returnate producatorilor i maximum 36 de luni de la livrare. Nereturnarea garantiilor nu a facut decit sa agraveze situatia financiara a itreprinderilor rominesti. A existat o prevedere contractuala care stipula ca pina la 31 decembrie 1994 sa fie returnate aceste garantii, sume pe care societatile au contat i planul financiara, afirma dl Valeriu Velciu, director general al SC Automatica SA. Cele mai multe dintre societatile participante la realizarea acestui obiectiv au acumulat itre timp mari datorii catre bugetul de stat, datorii care ar putea fi acoperite prin restituirea acestor garantii.
Dupa negocieri idelungate, i 1998 a fost elaborata o lege, Legea nr.193, privind compensarea obligatiilor de plata catre bugetul de stat si cel al asigurarilor sociale, prin utilizarea acestor sume. insa modalitatea prin care se putea efectua aceasta compensare introducea niste restrictii pe care societatile i cauza nu le puteau ideplini. Astfel era prevazut ca societatile furnizoare sa icheie un addendum la contractele interne, prin care se obligau, ca pe cheltuiala proprie, sa aduca utilajele itr-o noua garantie care sa expire o data cu garantia externa. Aceasta procedura ar fi isemnat o cheltuiala importanta pentru respectivele societati, fiind necesara deplasarea unor echipe de specialisti la fata locului care sa verifice starea utilajelor si sa efectueze lucrarile de itretinere. Pentru multi aceste lucrari ar fi isemnat mai mult decit contravaloarea garantilor pe care trebuie sa le primeasca. Reprezentantii societatilor care au efectuat livrari catre CIM Krivoirog au adresat, la iceputul lunii septembrie, o scrisoare deschisa autoritatilor romine, prin care cereau emiterea unei ordonante de urgenta care sa stipuleze returnarea imediata a garantiilor, prin compensarea cu orice datorie verificata si recunoscuta, indiferent daca este vorba despre bugetul central de stat sau cel al asigurarilor sociale. in plus se solicita suspendarea executarii silite pina la efectuarea compensarii, scutirea de plata a majorarilor de itirziere, consolidarea i dolari a eventualelor sume ramase dupa compensarea principala.
Garantiile se acopera cu datoriile la buget
in 1999, a fost elaborata o propunere de act legislativ care sa actualizeze si sa corecteze Legea nr. 193/ 1998. Aceasta propunere nu a mai gasit isa sprijin i Parlament. Daca i prima instanta, Uzinexport, ca antreprenor general, intentiona sa semneze actele aditionale pentru returnarea garantiilor, conditionat de prezentarea unei garantii bancare pentru o buna executie, dupa aparitia Legii Bugetului si normelor de aplicare, nu mai accepta discutarea unui astfel de act aditional. Motivatia Uzinexport consta i lipsa unui nou termen pentru punerea i functiune si care urmeaza a fi stabilit la nivel guvernamental, itre Rominia si Ucraina.
Ministerul Industriei a preluat din nou initiativa care sa conduca macar la o rezolvare partiala a problemei restituirii garantiilor utilizind metoda compensatiilor. Astfel, garantiile retinute companiilor rominesti care au livrat echipamente industriale pentru constructia combinatului sa fie compensate cu datoriile societatilor respective catre bugetul de stat, pina la data de 31 decembrie 2000. Horia Bejan, director i cadrul Ministerului Industriilor si Comertului, doreste ca procesul de compensare, care include si scutirea penalitatilor aferente datoriilor, sa fie valabil doar pentru datoriile catre bugetul central de stat. Compensarea datoriilor catre bugetele locale si cele ale asigurarilor sociale nu se vor putea face i contul garantiilor retinute de statul romin, i ciuda cererilor societatilor implicate.
Situatia investitiilor efectuate pina i prezent de statul romin la Krivoirog este extrem de delicata. in cazul i care partea romina nu va finaliza i totalitate lucrarile ce-i revin prin contract, cei 800 milioane de dolari deja investiti risca sa fie pierduti definitiv. Conform itelegerilor, rambursarea contravalorii cotei de participare a Rominiei, care se va ridica i final la aproape 900 milioane USD, se va face prin livrarea a 31 milioane tone pelete de fier, pe o perioada de 10 ani. Principalul beneficiar va fi Combinatul Sidex Galati, care va beneficia de o sursa sigura de aprovizionare cu materie prima. Anul acesta au fost alocate resurse doar pentru activitatea de paza si protectie a patrimoniului si a obiectivelor i constructie, cifrate la numai 35 miliarde lei. Cu toate acestea aminarea termenelor de dare i exploatare conduce la deteriorarea utilajelor deja montate sau aflate i custodie la furnizorii interni.
in vara aceasta, pe santier se aflau depozitate circa 7.000 tone de utilaje, la care se mai adauga altele, i valoare de 5,1 milioane dolari, ce nu au fost ica livrate. Toate acestea, dar mai ales cele ce sunt montate de multa vreme au iesit practic din perioada de garantie, prelungirea garantiei necesitind cheltuieli importante din partea unitatilor furnizoare. Pentru reluarea lucrului pe santier, i acest an ar fi trebuit alocate 265 miliarde lei. Pentru darea i exploatare mai trebuie cheltuiti circa 150 milioane dolari. in luna noiembrie, vor fi continuate discutiile la nivel guvernamental itre partea romina si cea ucraineana. Participarea Rominiei la realizarea combinatului este de 28%.