Ziarul american amintește că, în timpul campaniei pentru alegeri, Biden spunea că va transforma Arabia Saudită într-un stat „paria” în urma asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi. Anunțul conform căruia Biden intenționează să viziteze regatul saudit în vară este semnalul că petrolul a revenit în centrul atenției geopolitice, subliniază NYTimes.

Cu doar câțiva ani în urmă, legiuitorii americani și șefii companiilor de petrol și gaze din Texas se felicitau pentru boom-ul energetic care a transformat Statele Unite într-un mare exportator de petrol și produse petroliere. Cu prețurile combustibililor care nu mai contenesc să crească, această reușită pare acum iluzorie.

Președinții nu pot controla prețul combustibilului

Statele Unite sunt cel mai mare producător de petrol și gaze naturale din lume, dar reprezintă aproximativ 12% din aprovizionarea globală cu petrol. Prețul petrolului poate în continuare să crească sau să scadă, în funcție de evenimentele care au loc în lume. Și niciun președinte, oricât de puternic ar fi, nu poate face ceva pentru a-l controla, subliniază ziarul american.

Așa că nimic nu-i poate consola pe americani, care constată că un plin la benzinărie poate costa o sută de dolari, mult mai mult decât plăteau cu un an înainte. Iar când prețurile la combustibil cresc, consumatorii cer măsuri de protecție și se pot întoarce împotriva președinților care par incapabili să facă ceva.

Nici Arabia Saudită nu poate scădea rapid prețurile

Alte două țări producătoare de petrol care ar putea crește producția, Iranul și Venezuela, sunt adversarii SUA pe care sancțiunile occidentale i-au scos de pe piața globală. Încheierea oricărui acord cu liderii celor două state, fără a obține concesii majore pe probleme precum programul nuclear, respectiv reformele democratice, ar fi periculos din punct de vedere politic pentru Biden.

Experții în energie cred că nici Arabia Saudită, despre care se spune că are cea mai disponibilă capacitate de producție, nu ar putea scădea rapid prețurile. Acest lucru se datorează faptului că producția rusă este în scădere și ar putea scădea și mult mai mult pe măsură ce țările europene își reduc achizițiile din această țară.

„Președintele poate fi cel mai puternic om din guvernul american, dar nu poate controla prețul petrolului la pompă”, a declarat Chase Untermeyer, ambasadorul SUA în Qatar în timpul administrației George W. Bush.

Parlamentarii republicani și șefi din domeniul petrolului au susținut că Biden ar putea face mai mult pentru a crește producția internă de petrol și gaze, cedând mai multe terenuri federale pentru forări în Alaska și Golful Mexic. De asemenea, ar putea simplifica reglementările privind construcția conductelor, astfel încât producătorii canadieni să poată trimite mai mult petrol în sud.

Discuții cu Venezuela și Iranul

Prețul petrolului a crescut la aproximativ 120 de dolari pe baril, iar prețul mediu național pentru un galon de benzină obișnuită a ajuns la 4,85 dolari, potrivit AAA, cu peste 20 de cenți mai mult decât cu o săptămână în urmă și cu 1,80 dolari mai mult față de acum un an.
Un alt efort al administrației Biden care pare să nu fi avut niciun efect a fost decizia de a scoate pe piață 180 de milioane de barili de petrol din rezerva strategică.

Crizele energetice din timpul războaielor sunt inevitabile

Echipa Biden a purtat discuții și cu Venezuela și Iranul, dar fără niciun progres. Administrația a reînnoit recent o licență care scutește parțial compania Chevron de sancțiunile americane care vizează paralizarea industriei petroliere din Venezuela.

Experții în politică externă spun că, deși crizele energetice din timpul războaielor sunt inevitabile, acestea par să surprindă întotdeauna administrațiile, nepregătite pentru O criză.
„Istoria crizelor petroliere arată că, atunci când apare o criză, politicienii aleargă ca niște găini bete, încercând să vadă ce pot face pentru a oferi o consolare consumatorilor”, spune Jason Bordoff, fost consilier al președintelui Obama.