Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Italienii de la Fibrex dau fiori reci salariatilor

Autor: | | 0 Comentarii | 257 Vizualizari

In urma cu aproape un an si jumatate, prima privatizare realizata de Ministerul Finantelor, prin vanzarea de actiuni contra creante bugetare, era de departe un succes. Fibrex era cumparata de un grup puternic pe piata mondiala, Radici. Intrarea grupului italian in actionariatul societatii a adus Fibrex in primul pluton pe piata mondiala a produselor sintetice. Ministerul Finantelor reusise, la inceputul anului 2000, sa incheie o tranzactie din care toata lumea avea de castigat. Institutiile publ

In urma cu aproape un an si jumatate, prima privatizare realizata de Ministerul Finantelor, prin vanzarea de actiuni contra creante bugetare, era de departe un succes. Fibrex era cumparata de un grup puternic pe piata mondiala, Radici. Intrarea grupului italian in actionariatul societatii a adus Fibrex in primul pluton pe piata mondiala a produselor sintetice.

Ministerul Finantelor reusise, la inceputul anului 2000, sa incheie o tranzactie din care toata lumea avea de castigat. Institutiile publice (Finantele, Ministerul Muncii) isi recuperasera integral datoriile (principalul), in valoare totala de 123 miliarde lei. Agentia pentru Valorificarea Activelor Bancare (actualul Oficiu pentru Recuperarea Creantelor Bancare) realizase cel mai mare procent de recuperare, prin conversia in actiuni a creantei asupra Fibrex Savinesti - 50%, dintr-o datorie a societatii de aproape 10 milioane de dolari. SIF Moldova a reusit cea mai mare tranzactie a sa, prin vanzarea pachetului de 37,59% catre Radici, obtinand peste 80 miliarde lei. Fibrex Savinesti scapa de povara unor datorii care puteau sa aduca societatea sub incidenta legii falimentului: peste 70 miliarde lei catre furnizorii interni, inclusiv Romgaz si Electrica, aproape 1,5 milioane de dolari catre furnizorii externi, la care se adaugau datoriile restante catre bugetele publice si fosta AVAB. In plus, erau create premisele pentru deschiderea de noi piete si inceperea unui proces de retehnologizare. Privatizarea Fibrex era primul succes inregistrat pe platforma din Savinesti care adapostise, candva, fostul Combinat de Fibre Sintetice (divizat ulterior). Melana Savinesti isi incetase activitatea, iar Comes SA traia de pe o zi pe alta. Ambele societati fusesera desprinse din fostul combinat in 1990, o data cu Fibrex.

Prin preluarea productiei de la Fibrex Savinesti, grupul italian Radici (care detine aproape 88% din actiunile societatii) isi consolida un loc important, locul trei, pe piata mondiala a industriei chimice. In plus, gama produselor realizate de Radici se completa cu caprolactama, pe care vreme de aproape patru ani o importase de la Fibrex (aproape 200 tone lunar), si firele tehnice. Intentia de cumparare a intreprinderii romanesti, de catre grupul italian, era mai veche. Cu cativa ani in urma, Radici negociase cu fostul Fond al Proprietatii de Stat pentru cumpararea pachetului majoritar de actiuni. Tratativele au fost un esec. Doi ani mai tarziu, insa, au reusit sa achizitioneze actiunile statului de la Ministerul Finantelor, in conditii net avantajoase. Unu: pretul platit intra in vistieria statului, in contul datoriilor intreprinderii. Doi: penalitatile de intarziere erau sterse. Mai mult, in momentul achizitiei, piata era favorabila pentru productia de caprolactama. Preturile de desfacere erau bune, iar costurile cu materiile prime erau scazute.

O investitie esuata sau o decizie premeditata

Curatata de datorii istorice si cu obiectivul declarat de Radici de a reabilita activitatea Fibrex, soarta societatii parea sa fie una buna, dupa incheierea tranzactiei cu Ministerul Finantelor, in ianuarie 2000. Dupa un an de zile au inceput sa apara norii negri. Fabrica de lactama a fost inchisa in luna februarie 2001. Printre salariatii Fibrex, teama a inceput sa-si faca loc. La momentul achizitiei, Radici se angajase sa aduca productia de caprolactama la 100.000 tone pe an. Fabrica de lactama fusese inclusa intr-un program de investitii care necesita cheltuieli de 20 milioane euro, pe o perioada de mai multi ani. In loc de expansiune au fost puse lacatele. Investitiile au fost sistate, dupa cheltuirea a doua milioane de euro, pentru repornirea unei linii de caprolactama. Oficialii Radici au explicat aceasta decizie prin caderea pretului pe piata caprolactamei. "Caprolactama a devenit neprofitabila, in timp ce nylonul a fost rentabilizat, eliminand pierderile. Cu toate acestea, in anul 2000, rezultatul la nivel de companie a fost o pierdere de 35 miliarde lei", se arata intr-o informare oficiala transmisa de proprietarii Fibrex. Radici a dat publicitatii rezultatele unei analize de piata. Conform acestora, abia in al doilea trimestru al anului 2002 piata caprolactamei va putea genera profituri pentru societatea din Savinesti. "Repornirea fabricii de caprolactama nu poate fi motivata decat in conditiile cresterii pretului produsului", concluzioneaza oficialii Radici.

Fireste, un calcul al rentabilitatii unei productii este necesar pentru orice om de afaceri. Cand vanzarile genereaza pierderi, continuarea activitatii poate fi, uneori, un act sinucigas. Radici a venit in Romania si a debutat ca un bun platnic pentru furnizori, achitandu-si toate datoriile catre Electrica, Distrigaz si Petrom. Acest comportament poate explica decizia grupului de a inchide capacitati generatoare de pierderi si, implicit, de datorii pe care firma mama, si ea afectata de conjunctura internationala, nu-si putea permite sa le acopere.

Totusi, raman cateva semne de intrebare. Unul ar fi dat de incertitudinea redeschiderii fabricii de lactama din Romania, in conditiile in care grupul italian a achizitionat, recent, o fabrica similara in Italia. Al doilea, este dat de intentiile viitoare ale grupului asupra intregii activitati a societatii. Caprolactama nu este singurul produs care nu mai iese din procesul de fabricatie al Fibrex. Si in fabrica de relon capa-citatile de productie au fost reduse una dupa alta. Sectiile 1-3 au fost inchise, sectia 4 functioneaza la o treime din capacitate, iar sectia 5 la jumatate.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.