”Poziţionarea pieţei franceze se bazează pe crearea de valoare. Raportul de calitate (relaţia dintre valoarea exportului şi a volumului) este de două ori mai mare şi, respectiv, de cinci ori mai mare faţă de Italia şi Spania. Italia are o poziţie intermediară, în creştere faţă de modelul calitativ. Creşterea Italiei în ceea ce priveşte calitatea este similară cu cea a Franţei (240% pentru Italia, comparativ cu 250% pentru Franţa, între 2001 şi 2014). În toate cele trei ţări, suprafeţele cultivate sunt în scădere (-12% în Franţa, -20% în Italia şi -18% în Spania), în conformitate cu tendinţele în scădere ale producţiei. Cu toate acestea, suprafaţa culturilor din Spania rămâne, în medie, cu 35% mai mare decât cele din ţările vecine”, se notează în concluzia Coface.
În ceea ce priveşte consumul de vin la nivel mondial, Franţa se clasează pe prima poziţie, cu 43,8 litri/an/persoană, conform datelor din 2013. Pe de altă parte, Coface estimează că, până în 2027, cea mai mare cerere va veni din Asia, datorită evoluţiei populaţiei din clasa de mijloc, care ar putea creşte de trei ori, până în 2022. În prezent, cei trei producători europeni din top reprezintă două treimi din exportul de vinuri, în ceea ce priveşte valoarea şi volumul.
”Acordurile de liber schimb dintre China, Australia, Chile şi Noua Zeelandă oferă avantaje exportatorilor de vin, datorită scutirii de taxe. Acest lucru înseamnă că exportatorii tradiţionali trebuie să facă faţă concurenţei de pe poziţii scăzute şi de pe un nivel mediu al pieţei. În plus, ratele de schimb mai mici în Chile şi Africa de Sud consolidează competitivitatea în ceea ce priveşte preţul. Piaţa din Africa înregistrează un nivel scăzut al consumului de vin, însă are un potenţial puternic de creştere, în timp ce potenţialul Asiei este chiar mai mare”, notează sursa citată. (Sursa: Agerpres)
