Istoria și vechile animozități țin Rusia și Lituania într-o încleștare continuă. Putin mimează împăcarea

În noiembrie 2020, președintele rus Vladimir Putin declara că Moscova este pregătită să coopereze cu Lituania pe baza „principiilor respectului reciproc”. A sugera Putin o intenție tangibilă sau a fost doar retorică goală? O analiză publicată Neweasterneurope vrea să afle ce se ascunde în spatele declarațiilor lui Putin.

„Suntem pregătiți pentru o cooperare bazată pe principiile vecinătății și respectului reciproc și ne-ar plăcea să vedem aceeași abordare din partea omologilor noștri lituanieni”, a declarat președintele rus, la finele anului trecut, citat de Interfax.

„Dar cuvintele sale au avut ca scop criticarea Lituaniei”, spune Laurynas Jonavičius, profesor la Institutul de Relații Internaționale și Științe Politice (TSPMI) de la Universitatea Vilnius.

În timpul ceremoniei de acreditare a noilor ambasadori străini în Rusia, Putin a spus: „interacțiunea noastră cu Lituania ar putea fi mai activă și mai multiformă”.

„Suntem pregătiți pentru o cooperare bazată pe principiile vecinătății și respectului reciproc și ne-ar plăcea să vedem aceeași abordare a omologilor noștri lituanieni”, a declarat președintele rus Agenția de știri Interfax.

Dar cuvintele sale au avut ca scop criticarea Lituaniei, crede Laurynas Jonavičius, profesor la Institutul de Relații Internaționale și Științe Politice (TSPMI) de la Universitatea Vilnius. Acesta susține că, de fapt, Putin a sugerat că Lituania e de vină pentru tensionarea relațiilor dintre cele două state. Și, mai spune el, noul guvern lituanian nu are nicio intenție de a-și schimbe relațiile cu Rusia până când Kremlinul nu dorește să facă acest lucru.

„Stat terorist”

În ultimele decenii, relațiile dintre Rusia și Lituania au rămas tensionate, în principal datorită agresiunii militare a Kremlinului în Ucraina și Georgia.

Rusia a impus, de asemenea, sancțiuni asupra Lituaniei, inclusiv un embargo asupra produselor lactate și din carne.Și celelalte state baltice, Letonia și Estonia, au condamnat politica externă a Rusiei, care a dus la relații bilaterale instabile.

Rusia a impus, de asemenea, sancțiuni Lituaniei, inclusiv un embargo asupra produselor lactate și din carne. Alte state baltice au condamnat, de asemenea, politica externă a Rusiei, care a dus la relații bilaterale instabile.

Retorica dură a fostului președinte al Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, împotriva Rusiei, a fost un simptom al deteriorării relațiilor dintre cele două țări. La începutul primului ei mandat, Grybauskaitė a încercat să stabilească contactul cu vecinii estici ai țării, inclusiv cu liderul belarus Alexandr Lukașenko și cu Kremlinul.

Relațiile bilaterale s-au deteriorat și mai mult după anexarea Crimeii de către Rusia și începutul agresiunii din estul Ucrainei în 2014. „Acest stat are toate caracteristicile terorismului internațional. Cei care trimit armata fără semne de identificare pot fi numiți doar teroriști”, spunea Grybauskaitė în urmă cu șase ani.

Zero îmbunătățiri

Politicienii și experții statelor baltice nu vorbesc despre o posibilă îmbunătățire a relațiilor cu Rusia. Același lucru este valabil și pentru diplomații ruși. Vara trecută, noul președinte lituanian a criticat eforturile Kremlinului de a rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial, după ce parlamentul rus a analizat un proiect de lege pentru revocarea condamnării infamului Pact Molotov-Ribbentrop.

La rândul lor, statele baltice au răspuns acuzând Rusia că a falsificat istoria celui de-al Doilea Război Mondial. În replică, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus a declarat că Lituania se bazează pe vechile „fobii” care împiedicau îmbunătățirea relațiilor bilaterale.