Primul mandat al lui Barbu Vlădoianu și transformarea Bucureștiului
Barbu Vlădoianu a fost primul primar al Bucureștiului și a transformat orașul dintr-un târg medieval într-un oraș modern la Porțile Orientului. Mandatul său nu a fost ușor: s-a confruntat cu trei probleme mari – o inundație puternică a Dâmboviței, o revoltă a comercianților și un incendiu într-un templu masonic important.
S-a născut probabil în 1812, poate peste munți, în Imperiul Habsburgic. A avut o educație militară și a ajuns general. În 1859 a fost Ministru de Război pentru câteva luni. La vremea aceea, funcțiile militare nu împiedicau oamenii să ocupe și funcții politice sau administrative.
Legea Comunală a fost adoptată la 31 martie 1864 și a intrat în vigoare la 1 iulie 1864. Primul mandat al lui Barbu Vlădoianu a început pe 7 august 1864. Prima Primărie a Bucureștiului se afla în locul unde este astăzi Teatrul Național, lângă fostul Hotel Intercontinental. Anul 1864 a fost și anul loviturii de stat a lui Cuza.
Barbu Vlădoianu a făcut reforme curajoase:
- Dâmbovița se revărsa frecvent și provoaca inundații. Apa era folosită de morile de apă și de tăbăcării care aruncau deșeuri în râu.
- Aceste probleme favorizau molimele, precum holera.
- El a desființat morile de pe Dâmbovița și a creat un serviciu pentru pavajele străzilor.
- Celebra Stradă Franceză a fost pavată atunci și a devenit sediul poliției.
- Au fost deschise fabrici noi: de tutun, de foițe și o fabrică de bazalt la Cotroceni în 1865.
Cum a gestionat Barbu Vlădoianu inundația record din martie 1865?
În mandatul său, Barbu Vlădoianu s-a confruntat cu o mare cumpănă: o inundație record între 13 și 20 martie 1865, cauzată de topirea zăpezilor și ploi torențiale. Potopul a fost atât de grav încât presa internațională a scris despre el.
Carol Popp de Szathmári a realizat o ilustrație cu Bucureștiul după inundație, care a apărut în The Illustrated London News pe 1 aprilie 1865. Istoricii spun că apa a ajuns până la 3 metri înălțime. Au fost inundate Hanul lui Manuc, colina cu Mânăstirea Radu Vodă și zona care astăzi se numește Calea Rahovei – Podul Caliței (numit Podul Calicilor atunci).
Apa a făcut ravagii de la Grozăvești până în zona Vitan. Există imagini din acea perioadă în care Domnitorul Cuza și Dr. Alexandru Davila ajută oamenii afectați din zona Tabaci – zona delimitată astăzi de Splaiul Unirii, Bulevardul Mircea Vodă și Bulevardul Nerva Traian. Biserica din imagine este probabil Biserica Apostol din Tabaci, situată pe Bulevardul Mircea Vodă 143, aproape de fosta stație de metrou Timpuri Noi (azi Udriște).
Revolta precupeților din august 1865 și criza PMB
În august 1865, Barbu Vlădoianu s-a confruntat cu o nouă problemă majoră: revolta precupeților de legume și fructe. Motivul nemulțumirii a fost că primarul a desființat locurile unde vindeau direct pe jos, a introdus gherete de lemn și tejghele, dar a impus și taxe. Se crede că guvernul ar fi încurajat revolta pentru a presa opoziția.
Primăria a fost devastată, registrele și documentele au fost arse. Domnitorul Cuza era la Ems, la băi termale, dar s-a întors cât mai repede la București pentru a gestiona situația.
Despre incendiul Templului Masonic din octombrie 1865 și demisia lui Barbu Vlădoianu
În noaptea de 7/8 octombrie 1865, Templul Lojei Masonice „Înțelepții din Heliopolis” a fost incendiat. Se spune că ordinul ar fi venit chiar de la domnitorul Cuza, care se certase cu francmasonii după ce aceștia îl ajutaseră să devină domnitor. Ei nu au acceptat regimul autoritar instaurat după 2/14 mai 1854.
Templul era pe Aleea Teatrului, în spatele Teatrului Național (care atunci era pe Podul Mogoșoaiei, azi Calea Victoriei, locul Hotelului Novotel). Făptașii nu au fost prinși. La o săptămână după incendiu, pe 14 octombrie 1865, Barbu Vlădoianu și-a dat demisia. Probabil și-a asumat vina pentru neglijență, ceea ce a întărit suspiciunile francmasonilor că Cuza ar fi ordonat atacul.
Vlădoianu scăpase deja nepersecutat din scandalul cu precupeții. După el, Primăria Capitalei a fost preluată de Constantin I. Iliescu, fost Ministru de Finanțe în 1863.
Pentru a arăta că Cuza fusese responsabil, în mai 1866, când Principele Carol a depus jurământul, pe clădirea templului masonic a fluturat din nou steagul Lojii „Înțelepții din Heliopolis” – un tricolor cu simboluri masonice. Era semnul împăcării francmasonilor cu noul domnitor.
Al doilea mandat al lui Barbu Vlădoianu și dezvoltarea Capitalei (1872–1873)
Al doilea mandat al lui Barbu Vlădoianu a fost între decembrie 1872 și 31 mai 1873. Între primul și acest mandat, pe la Primărie mai trecuseră 9 primari. Acest mandat a fost la fel de productiv, dar fără problemele mari din primul. În această perioadă s-au înființat:
- Atelierele CFR
- Un atelier pentru emiterea timbrelor
- Pirotehnia Armatei
S-au construit aproximativ 300 de locuințe pe an, iar numărul caselor din București a crescut de la 16.000 la 24.452. Vlădoianu a promovat și planuri pentru canalizarea orașului pe actuala Cale a Victoriei și a continuat pavarea străzilor cu piatră cubică în 1872.
Despre moartea lui Barbu Vlădoianu (1872–1876)
În 1872, Barbu Vlădoianu a introdus primul tramvai tras de cai, care circula de la Gara Târgoviștei (Gara de Nord) până pe Calea Moșilor.
Primul primar al Bucureștiului a murit în 1876 și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu. A lucrat sub domniile lui Alexandru Ioan Cuza și Carol I, în perioade importante pentru dezvoltarea României moderne. În Sectorul 1 există, astăzi, o stradă care îi poartă numele, legând Strada Ion Neculce de Bulevardul Banu Manta.
