În ultimul timp, curg acuzații grave împotriva actorului Ion Caramitru și apar noi dezvăluiri despre afacerile în care este implicată familia acestuia. Ar exista legături între familia actorului și firma care operează biletele.

”Nu e dezvăluirea mea. Am descoperit-o săpând. Spre lauda lor, au dat-o cei de la PressOne. Este o legătură evidentă între firma care operează biletele și familia actorului. Să vă dau un exemplu: firma A se ocupă de bilete și este a lui X, iar în firma B îmi apare cetățeanul în firma A care vinde bilete, asociat cu Andrei Caramitru, iar tatăl celui care vinde bilete apare într-o altă firmă cu Ștefan Caramitru. În privința veniturilor lui nu vreau să mă pronunț. Din 120 de piese, puse la Sala Mare, în 66 fie joacă Ion Caramitru, fie sunt regizate de el.”, prim redactor-șef adjunct al EvZ, Mirel Curea.

Ion Caramitru se apără în cadrul unei scrisori deschise în care se declară nevinovat și spune că-și va dovedi nevinovăția.

„Mă adresez pe această cale oamenilor-în general, spectatorilor-în special, prietenilor și celor care nu-mi sunt prieteni.
Când am debutat în rolul Eminescu, în 1964, la TNB, regizorul Sică Alexandrescu mi-a scris o dedicație pe cartea dăruită la premieră:
”Dragă Caramitru, cine are talent are și mulți dușmani, tu ai mult talent, îți doresc cât mai mulți dușmani !”
Pot să-i spun maestrului meu că urarea s-a împlinit. Am destui dușmani și în teatru, și în Parlament, și în Guvern și chiar pe stradă.
Am ajuns, iubite maestre, la maturitate !
Nu am a-mi reproșa mai nimic, nici privind conduita mea civică, nici profesională și nici materială.
Trebuie să-mi reproșez încrederea în oameni și naivitatea de a uita ceea ce românul, tot timpul știe, că surprizele majore, dramatice și uneori chiar tragice vin de la cei cărora, într-un fel sau altul, le-ai făcut doar bine în viață și în carieră.
De-aici și până la linșajul mediatic pe care îl trăiesc, e doar un pas.
Trebuie să mă apăr, să dovedesc, să mă dezbrac în fața lumii, pentru a arăta unde mă doare și ce am de gând să fac. Cam cum era în comunism.
Am mai trecut prin asta. Sunt pregătit.
Mă simt nevoit, pentru a treia oară în ultimii douăzeci de ani, să-mi salvez onorabilitatea.
În 2001, tot la inițiativa Ministerului Culturii, s-a decis un control, chitit să mă compromită, în legătură cu UNITER. La final, am câștigat în instanță un proces de calomnie care s-a încheiat cu condamnarea penală a Secretarului de Stat Ion Antonescu, zis ”Mareșalu’ ”. Am cerut, atunci, daune morale de 1 Leu, fiindcă nu câștigul material m-a interesat, ci ca adevărul să iasă la lumină.
Între 2015 și 2017, am fost controlat în toate ipostazele de funcționar public, de binecunoscutul organism A.N.I.
În 2017, dosarul a fost clasat.
Astăzi, mă pregătesc pentru a treia încercare. Acuzele curg torențial, sunt deja un infractor, terenul e aproape inundat.
Numai că astăzi, cauza mea este, în principal, salvarea de la inactivitate și faliment a Teatrului Național din București și a principalelor instituții naționale ale României, aflate în directă legătură cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, responsabil, de facto, de activitatea noastră.
Alături, un alt traseu de abordat, pornit de la delațiuni și neadevăruri venite de la câțiva colegi lipsiți de scrupule.
Sunt pregătit și pentru asta.
Vreau să-mi asigur prietenii că nu am nevoie de ajutor, că am adevărul de partea mea și că voi lupta să-l dovedesc. Îi rog doar să mă urmărească în tot ce fac.
Atât”, spune actorul.

Te-ar putea interesa și: