Legea privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional a fost iniţiată de Guvern, în vara anului trecut, şi prevede înfiinţarea unui Comitet Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, ca structură de cooperare interinstituţională, fără personalitate juridică, între Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Guvern, al cărui obiectiv fundamental este acela de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice.
În cererea de reexaminare, preşedintele susţine că unele dintre dispoziţiile Legii sunt "lipsite de previzibilitate şi de claritate".
Legea prevede exonerarea de răspundere civilă şi penală a persoanele care au deţinut sau deţin calitatea de membru al Consiliului general, al unei comisii tehnice sau care lucrează sau au lucrat în cadrul secretariatului Comitetului pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă.
"Prin modul de reglementare al art. 11 alin. (2) se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici, imunitate ce excede cadrului constituţional, ceea ce impune o clarificare legislativă în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne", se arată în cererea de reexaminare.
Potrivit legii, acest Comitet Naţional nou înfiinţat va emite recomandări adresate Guvernului, în vederea iniţierii, în condiţiile legii, a unor proiecte legislative precum şi recomandări şi avertizări adresate Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, însă preşedintele atrage atenţia că "recomandarea este un act care nu generează obligativitatea conformării faţă de aceasta" şi cere clarificări.
Pe de altă parte, legea prevede obligativitatea pentru destinatarii recomandărilor şi avertizărilor emise de Comitet (ASF, BNR, respectiv Guvernul României) de a adopta măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau de a întreprinde acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi. Totodată, potrivit aceluiaşi text, destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri.
"În condiţiile în care noţiunea de ”justificare corespunzătoare” nu este definită prin lege, din modul în care este redactată norma nu se înţelege clar pe baza căror criterii stabileşte Comitetul dacă explicaţiile înaintate de destinatari sunt sau nu justificate", se arată în cererea de reexaminare.
Această obligativitate "duce şi la concluzia că aceste dispoziţii aduc atingere atribuţiei de exercitare liberă a iniţiativei legislative de către Guvern", aşa cum este prevăzută în Constituţie, mai susţine preşedintele.
"În sistemul constituţional român Guvernul răspunde politic în solidar numai în faţa Parlamentului, nefiind obligat să răspundă în faţa niciunei alte autorităţi sau entităţi publice sau private. Din aceste motive, apreciem că norma nu este suficient de clar formulată, fiind lipsită de previzibilitate", se arată în cererea de reexaminare.
Legea mai prevede că recomandările şi avertizările emise nu se publică în cazul în care publicarea acestora poate avea repercusiuni la adresa stabilităţii financiare. "Fără a pune în discuţie raţiunile avute în vedere de legiuitor la instituirea unei asemenea norme, considerăm că în situaţia în care noţiunea de stabilitate financiară nu este definită în cuprinsul legii, această prevedere ar trebui revăzută", se mai arată în cerere.
În ceea ce priveşte componenţa Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, Iohannis arată că există două comisii tehnice a căror componenţă precisă nu este prezentată în lege. Iohannis atrage atenţia şi asupra posibilităţii înlocuirii unor membri ai Consiliului general al instituţiei cu persoane împuternicite de aceştia, fapt care este de natură "să genereze incertitudine juridică în aplicarea normei, fiind necesar să se precizeze care sunt condiţiile concrete ce pot duce la înlocuirea unui membru titular, precum şi criteriile ce trebuie îndeplinite de persoana delegată".
AGERPRES
