Singura locomotiva inca functionala in economia lumii o reprezinta SUA, care se pregatesc pentru inevitabilul razboi din februarie. Daca n-ar fi existat motivele politice si militare pentru interventia in Irak, ratiunile economice ar fi fost, doar ele, suficiente. Irakul, o problema de zile – Jumatate si mai bine din economiile lumii, exportatori traditionali in SUA – America Latina, mare parte din Asia si toata Europa Occidentala – s-au gripat pentru ca marele lor client si-a redus cererea. Ecuatia este simpla: relansarea economiei americane este cheia tuturor problemelor. Orice tentativa, inclusiv pachetele de stimulente ale Administratiei Bush, de a compune din repetatele semne de inviorare o traiectorie de crestere sustinuta, s-a lovit mereu de acelasi obstacol: indicele scazut de incredere a consumatorilor si investitorilor. Daca a lua sub control a doua mare resursa de petrol a lumii si a intra, practic, in OPEC nu puteau fi justificarea pentru razboiul din Irak, in schimb eliberarea americanilor de sub stresul amenintarii teroriste este un motiv si serios si plauzibil. Scopul interventiei in Golf nu este relansarea economica, dar acesta este rezultatul asteptat: un razboi de maximum doua luni, la capatul caruia pretul petrolului cade sub 20 de dolari si devine combustibilul refacerii economiei globale. Pe post de demaror – piata irakiana. Beneficiile pentru Romania vor ramane, ca intotdeauna, strict politice.

fondurile de integrare, sub semnul Intrebarii – Uniunea Europeana se zbate in cea mai durabila criza din istoria sa. Spre deosebire de economia americana, cea comunitara n-a fost capabila sa reformeze la timp piata fortei de munca, astfel incat sa poata beneficia de boom-ul tehnologiei de varf din deceniul trecut. La aceasta s-au adaugat inflexibilitatea pietelor de capital, reglementarile prea rigide, o protectie sociala prea costisitoare. Cel mai dificil este cazul Germaniei, care se dovedeste cu atat mai incapabila sa opereze schimbarile necesare, cu cat reformele devin mai presante. Ceea ce a anihilat definitiv orice capacitate de reactie economica a tarilor din zona euro a fost structura comunitara a Pactului de Stabilitate, prin care li s-au impus de la centru politici absolut contraindicate in vreme de recesiune: cresterea taxelor si austeritatea bugetara, de dragul sustinerii unei monede evident supraevaluate.
Intreaga constructie monetar-fiscala a Pactului este ca si cazuta in desuetudine, iar pasul urmator este revizuirea ei si, foarte probabil, a bugetului comunitar. tarile candidate, fie ele din primul ori din al doilea val, vor trebui sa-si dubleze rabdarea cu care asteptau fondurile de integrare.

Euro si dolarul, In cursa pentru depreciere – Washingtonul va continua politica dolarului slab pentru a compensa efectul combinat al deficitelor acumulate si al ingustarii fluxului de investitii straine care au rasfatat piata americana in anii 90, care fac astazi ca SUA sa aiba zilnic nevoie de un aport extern de patru miliarde de dolari pentru a-si acoperi cheltuielile. Apropiatul razboi din Golf si urmarile sale, mai greu predictibile, vor accentua dezechilibrele din economia americana, carora UE le-a opus neinspirat o moneda sustinuta artificial si cu pretul constrangerii devenite insuportabile pentru tarile comunitare. Din momentul previzibilei abandonari a Pactului comunitar, moneda euro va inregistra un recul natural, cu efect direct asupra veniturilor companiilor care exporta in Uniunea Europeana. Deciziile Cancelariei de la Berlin ne vor prevesti momentul. Deocamdata insa, moneda europeana continua sa se intareasca sub presiunea cererii de pe piata, stimulata de refuzul tarilor din zona euro de a se implica in razboiul din Irak. Pentru exportatorii romani, sezonul nu s-a incheiat inca.

Romania isi consolideaza ultimul loc la investitii – in contratimp cu zbaterile economiilor dezvoltate, tarile in tranzitie post-comunista inregistreaza o perioada fasta de crestere, care marcheaza un ritm dublu fata de media globala. Succesele est-europene se explica prin faptul ca aproape toate economiile acestei regiuni se plaseaza inca sub potential, iar progresele pe calea reformei scot la iveala noi resurse de dezvoltare. Vedetele momentului sunt tarile baltice, Slovenia si Slovacia, dar rapoartele BERD consemneaza ca progresul este rapid si general, astfel ca decalajele dintre tari tind sa dispara. Adevaratul test insa este considerata capacitatea de a atrage investitii straine, iar la acest capitol diferentele sunt dramatice. Romania, de pilda, se plaseaza pe ultimul loc; la polul opus, Ungaria, cu un total de 27 de miliarde de dolari, majoritatea greenfield, si cu peste 45 din primele 50 de transnationale ale lumii prezente pe piata interna. Dificultatile prin care trece economia mondiala nu au dus la o redirectionare a fluxurilor de capital catre Europa de Est, care continua sa totalizeze o cifra mica (31 miliarde de dolari, in 2002) fata de marimea, potentialul si ritmul de crestere cu care se recomanda. Marii benficiari ai redistribuirii investitiilor sunt si vor fi, si in acest an, India, Rusia si mai ales China.
In Europa de Est, redistribuirea se va face in interiorul regiunii. In 2003, este de asteptat ca tarile invitate sa adere la UE sa fie tratate preferential. Unora, cum este Polonia, pregatirea pentru integrare le-a cauzat dificultati, pierderi de viteza, ceea ce a restrans fluxurile de capital. Ungaria, dimpotriva, a lansat recent Programul Smart Hungary, prin care investitorilor straini le este oferit un nou pachet de stimulente, adaptat reglementarilor comunitare. Daca fluxurile de capital in regiune nu se vor majora, Romania va beneficia in 2003 de mai putine investitii straine ca anul trecut.

Razboiul din IRAK

Poate relansa economia globala sau o poate infunda pentru cativa ani. Prelungirea conflictului ar adauga o prima ridicata de risc la pretul oricarei marfuri, incepand cu petrolul.

Competitia In Europa de Est

Se va accentua, in conditiile in care livrarea fondurilor de integrare devine incerta, iar influxurile de capital se vor redistribui in cadrul regiunii.

Cursa euro-dolar

Va exporta in tarile emergente si in tranzitie dificultatile tarilor de origine, unde va genera tendinte
inflationiste, dar si sperante de refacere a economiilor.

China

Vedeta mondiala a anilor trecuti, va inregistra o rata de crestere de circa 7,5%, confirmandu-si atat potentialul, cat si capacitatea de a-l gestiona inteligent.

Sectoarele economice in revenire

Potrivit celor mai multi analisti ai pietei, in relansare sunt: agricultura, metalurgia, IT, turismul si, de mare interes pentru privatizarea din Romania, companiile energetice.